Siguranța publică

 

Siguranţa publică constă în menţinerea ordinii şi liniştii publice al gradului de siguranţă al persoanei al colectivităţilor şi bunurilor acestora precum şi apărarea drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime a cetăţenilor ce se realizează prin:
– măsuri economice şi social-politice (dezvoltarea economiei, a infrastructurii, crearea de noi locuri de muncă, asistenţă socială etc.);
– măsuri speciale de prevenire, menţinere sau restabilire a ordinii şi liniştii publice, executate de forţe poliţieneşti, şi alte forţe de ordine ale statului printre care şi poliţia locală.
Starea infracţională este formată din totalitatea infracţiunilor şi a contravenţiilor comise într-o anumită zonă, într-o anumită perioadă timp. Analizarea acestor date ne permite luarea unor măsurilor de prevenire, iar după caz de combatere şi repunerea în situaţia anterioară.
Starea infracţională în perioada post-revoluţionară se manifestă în urma unor factori ca:
– trecerea bruscă de la sistemul totalitar, la economia de piaţă, prin: închideri de fabrici, pierderea locurilor de muncă, nesiguranţa viitorului, imigrări, tensiuni social economice, pirateria comercială, criminalitatea informatică etc;
– democratizarea prin câştigarea unor drepturi şi libertăţi greşit înţelese de unele categorii de persoane, apariţia unor comportamente deviante – de negare a unor valori morale – de comportamente infracţionale şi contravenţionale sau tensiuni interconfesionale, interetnice, trafic şi consum de droguri, infracţiuni stradale;
– scăderea autorităţii instituţiilor statului şi diminuarea încrederii populaţiei în capacitatea forţelor de ordine;
– actelor de corupţie;
– manifestări extremiste şi xenofobe;
– factori externi ca: crimă organizată, internaţionalizarea bandelor infracţionale (furturi de autoturisme, prostituţie, creşterea pericolului terorist, migraţia ilegală, traficul de carne vie, traficul de arme şi droguri, infracţiuni cu gulere albe, operaţiuni financiare ilegale, spălarea de bani etc.).

Calitatea vieţii este măsurată, în gradul de siguranţă publică şi personală, de calitatea ordinii şi liniştii publice, pe lângă alţi indicatori, ca: nivelul de trai, mediul economic, ecologic etc.
Acest indicator are o valoare, care se poate măsura în cifre, de la numărul infracţiunilor comise la suta de mii de locuitori, la alţi indicatori.
Gradul de siguranță se împarte în siguranţă obiectivă şi siguranță subiectivă.
Siguranţa obiectivă – se referă la:
– siguranţa existenţială (condiţii stabile de trai);
– siguranţa socială (securitatea mediului social, fără discriminări, un viitor previzibil etc.);
– siguranţa de mediu (un mediu curat fără poluare).

Siguranţa subiectivă – se referă la un sentiment, o senzaţie trăită şi simţită de fiecare individ în parte.
Siguranţa subiectivă este influenţată de siguranţa publică (ordinea şi liniştea publică) și siguranța personală (cetățeanul se simte în pericol de a fi tâlhărit sau agresat pe domeniul public, în drum spre, ori de la serviciu, în spații publice sau în propria locuință).
Siguranţa publică şi personală este condiţionată de trei factori:
a) de măsurile luate de către instituţiile statului în domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor, în scopul reducerii posibilităţilor de victimizare a cetăţenilor – instituțiile de ordine publică, organele de poliţie, de justiţie, instituţiile de executare a pedepselor, dar şi alte instituţii, ca cele educaţionale, de sănătate, economice, administrative etc.;
b) de activitatea şi capacitatea comunităţilor de a se autoapăra – prin activitatea de monitorizare și supraveghere a domeniului public și privat;
c) de serviciile companiilor de securitate privată etc.

Aceste activităţi au ca scop comun prevenirea comiterii de infracţiuni şi contravenţii, pentru că este mult mai eficient şi economic prevenirea decât combaterea, repararea echilibrului deteriorat și readucerea la situaţia anterioară.
În Directiva Europeană, prevenirea infracţiunilor este definită astfel:

,,Prevenirea infracţiunilor este ansamblul măsurilor şi intervenţiilor care neutralizează cauzele şi condiţiile care generează sau favorizează comiterea de infracţiuni, care reduc posibilităţile efective de comitere a infracţiunilor şi previn victimizarea cetăţenilor, prin aceasta contribuind la creşterea gradului de siguranţă publică şi personală, a calităţii vieţii personale,, .

Siguranţa publică şi personală este un produs care se obţine de cetăţeni astfel:
– de la stat, prin plata impozitelor;
– prin eforturi personale sau colective;
– prin contractare cu societăţile de securitate privată.