Organizarea activităţii de patrulare

 

1.1. Descrierea procedurii

În conformitate cu prevederile legale privind organizarea şi funcţionarea poliţiei, aceasta asigură menţinerea climatului de siguranţă şi ordine publică pe teritoriul localităţilor urbane şi rurale.

Activitatea de menţinere a climatului de siguranţă publică se organizează în scopul prevenirii şi combaterii infracţiunilor şi a altor fapte antisociale, apărării vieţii, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a avutului privat şi public, pentru asigurarea fluenţei traficului rutier, prevenirea accidentelor şi respectarea normelor privind circulaţia vehiculelor pe drumurile publice.

Poliţiştii destinaţi să execute această activitate îndeplinesc funcţia de funcţionar public, iar în funcţie de situaţia operativă existentă, dispozitivele în care aceştia acţionează pot fi întărite şi cu jandarmi, elevi sau studenţi de unităţile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne și personalul din sistemele de pază.

Menţinerea climatului de siguranţă publică se realizează prin dispunerea în teren a tuturor elementelor poliţieneşti în cadrul dispozitivului de siguranţă publică, care este compus din:
– dispozitivul de ordine;
– dispozitivul de supraveghere şi control al traficului rutier;
– dispozitivul de ordine din sistemul transporturilor feroviare, navale şi aeriene.

Toate aceste dispozitive sunt constituite din elemente ale poliției amplasate în localităţi, trasee interurbane, staţii de cale ferată, care execută serviciul de menţinere a ordinii publice, dirijare şi control al traficului rutier, prin posturi şi patrule de ordine.

Elementul poliţienesc este constituit din poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în teren pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite de lege în posturi şi pe itinerare de patrulare.

Postul reprezintă porţiunea de teren încredinţată unuia sau mai multor poliţişti în care aceştia îşi îndeplinesc sarcinile prevăzute în consemnul general şi particular stabilit.

Serviciul în post se execută pe unul, două sau trei schimburi, într-o zonă stabilită prin planul de siguranţă publică ori prin buletinul posturilor, aprobat de şeful structurii de poliţie .

Patrulele acţionează pe itinerare de patrulare. Itinerarul de patrulare reprezintă traseul parcurs într-un interval de timp bine delimitat, stabilit prin planul de siguranţă publică ori prin buletinul posturilor, în care poliţiştii îşi îndeplinesc sarcinile prevăzute în consemnul general şi particular stabilit. Patrulele pe trenurile de călători acţionează conform turnusului stabilit.

Prezenţa poliţiştilor în teren este cel mai important element al prevenirii faptelor antisociale şi al asigurării siguranţei cetăţeanului.

Patrularea este activitatea tactică poliţienească organizată, prin care se realizează prezenţa în teren a poliţiştilor , într-o anumită perioadă de timp pe un itinerar bine stabilit, în raport cu cerinţele situaţiei operative de pe teritoriul de competenţă.
Menţinerea ordinii şi siguranţei publice reprezintă ansamblul măsurilor întreprinse şi al activităţilor desfăşurate de către poliția , pentru protejarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, funcţionarea normală a instituţiilor statului, a normelor de conduită civică, regulilor de convieţuire socială, a celorlalte valori supreme, precum şi a avutului public şi privat.

Pentru organizarea activităţii de patrulare se analizează situaţia operativă de pe teritoriul de competenţă (configuraţia teritoriului, populaţia, obiectivele economice, social-culturale, zonele de interes operativ, comerciale şi de agrement etc.) cât şi resursele umane şi logistice avute la dispoziţie pentru activitatea de menţinere.
Se solicită analizele tactice privind evoluţia situaţiei operative în segmentul stradal.
În funcţie de evoluţia situaţiei operative, zonele cu potenţial criminogen ridicat, natura faptelor sau evenimentelor înregistrate, intervalul orar de producere, modurile de operare, suspecţii etc., rezultate din analizele tactice care vizează criminalitatea stradală se constituie dispozitivele de siguranţă publică şi patrulare prin stabilirea numărului schimburilor, al patrulelor şi intervalul orar.

Se stabilesc itinerare de patrulare în cadrul sectoarelor/zonelor de siguranţă publică.
Prin dispoziţia şefului poliţiei se pot constitui zone speciale de siguranţă publică, în care se instituie dispozitive suplimentare de ordine şi siguranţă publică, folosindu-se inclusiv personal de la alte structuri – investigaţii criminale, serviciile de acţiuni speciale etc.

În funcţie de particularităţile elementelor situaţiei operative, se solicită forţe suplimentare de la jandarmerie, poliţia de frontieră, poliţia română sau alte structuri cu atribuţii în domeniu, care vor acţiona sub coordonarea poliţiei naționale.
În urma analizelor de risc, la nivelul fiecărei subunităţi, se stabilesc zonele în care în mod obligatoriu vor fi folosite la intervenţie mai multe patrule.

Se stabilesc zonele cunoscute cu stare infracţională ridicată unde vor fi folosite şi efective dotate cu câini de serviciu.
În cadrul activităţii de patrulare sunt şi cazuri în care membrii patrulei se pot abate de la itinerarul de patrulare sau pot întrerupe activitatea de patrulare, acestea fiind:
a) pentru urmărirea şi prinderea persoanelor care comit infracţiuni şi încearcă să părăsească locul săvârşirii faptei sau a persoanelor date în urmărire;
b) pentru conducerea persoanelor infractoare sau suspecte, la sediul unităţii de poliţie;
c) când sunt sesizaţi că se comit evenimente grave în afara itinerarului;
d) pentru a acorda ajutor altui poliţist sau cetăţenilor care se află în pericol, sunt victime ale unui atac ori accident, sau aflaţi în situaţii limită;
e) pentru a preveni sau a lua măsuri în cazul comiterii unor infracţiuni;
f) pentru sprijinirea unităţilor medicale în vederea însoţirii unui bolnav psihic periculos la spitalul de psihiatrie;
g) pentru a interveni urgent în caz de calamităţi, catastrofe sau alte dezastre naturale;
h) în cazul îmbolnăvirii subite a unui membru component al patrulei;
i) când condiţiile atmosferice sau alte fenomene naturale fac imposibilă continuarea misiunii;
j) când primeşte dispoziţii din partea şefului nemijlocit sau a personalului principal de serviciu pe unitate/structură.

 

Pentru organizarea şi executarea activităţii de menţinere a siguranţei publice se întocmesc planul unic de menţinere a siguranţei publice.
Planul unic de menţinere a siguranţei publice se întocmeşte de şeful poliţiei . La întocmirea planului unic pot fi invitaţi şi consultaţi reprezentanţii unităţilor teritoriale ale jandarmeriei şi poliţiei naţionale, precum şi reprezentanţi ai Comisiei locale de ordine publică.

La nivelul municipiilor şi oraşelor se întocmeşte planul de siguranţă publică al localităţilor urbane cuprinde:
– Analiza situaţiei operative:
– teritoriu;
– populaţie;
– evenimentele social economice, politice sau religioase;
– manifestări tradiţionale periodice etc.;
– starea infracţională şi contravenţională.
– Dispozitivul de siguranţă publică, inclusiv pentru centrele universitare, atât posturile de ordine cât şi cele de supraveghere şi control a traficului rutier.
– Forţe la dispoziţie şi dotarea logistică a acestora.
– Modul de executare a instruirii şi controlului dispozitivului.
– Colaborarea şi cooperarea cu alte forţe (cu referire la formaţiunile de poliţie, efectivele de poliţie din sectorul transporturilor feroviare, navale şi aeriene şi subunităţile de intervenţie rapidă).
– Dispoziţii finale:
La plan se vor anexa:
– schiţa teritoriului cu amplasarea posturilor;
– tabelul posturilor şi patrulelor de ordine publică;
– tabelul posturilor şi patrulelor de poliţie rutieră;
– tabelul cu poliţiştii nominalizaţi pentru efectuarea controlului în dispozitiv;
– consemnul general al postului.

Secțiunea a 2-a Executarea activităţii de patrulare
2.1. Itinerarul de patrulare și dispozitivul de siguranță publică
Serviciul pe itinerarul de patrulare se execută pe unul, două sau trei schimburi. În funcţie de modul de deplasare se poate patrula pedestru, pe bicicletă, hipo, pe motocicletă, pe tren, cu autoturismul, cu ambarcaţiuni navale (bărci, şalupe sau alte mijloace de deplasare acvatice) sau cu elicopterul.

Prin planul de siguranţă publică se stabilesc patrulele în care poliţiştii vor avea în dotare câini de serviciu. Posturile sau itinerarele de patrulare pot fi permanente ori temporare.

Pe raza posturilor şi itinerarelor de patrulare se stabilesc locurile de interes poliţienesc pe care poliţistul trebuie să le cunoască şi să le supravegheze, în vederea prevenirii şi descoperirii infracţiunilor şi altor fapte antisociale.

Poliţiştii care execută activităţi în dispozitivul de siguranţă publică se subordonează nemijlocit, şefilor de schimb şi direct şefilor formaţiunilor de profil și primarului. Ordinele privind executarea serviciului se transmit numai pe cale ierarhică, prin şefii formaţiunilor de profil. Instruirea şi controlul dispozitivelor de siguranţă publică se va executa zilnic, la intrarea în serviciu de poliţişti din formaţiunile de profil, stabiliţi prin planificarea lunară aprobată de primar, precum şi de cadrele eşaloanelor superioare împuternicite în acest sens.

În timpul serviciului, poliţiştii din dispozitivul de siguranţă publică îndeplinesc obligaţiile stabilite prin consemnul general şi particular al postului.

Consemnul general cuprinde toate obligaţiile pe care le are orice poliţist repartizat într-un post sau itinerar de patrulare.
Consemnul particular cuprinde obligaţiile şi activităţile pe care trebuie să le desfăşoare poliţistul, specifice fiecărui post sau itinerar de patrulare.

Consemnul general şi particular sunt prevăzute în planul de siguranţă publică şi se înscriu în carnetul posturilor.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, poliţiştii din dispozitivele de siguranţă publică conlucrează cu cei din alte formaţiuni, militarii din trupele de jandarmi şi colaborează cu personalul de pază, precum şi cu cetăţenii.

Poliţiştii din dispozitivul de siguranţă publică execută ori participă la efectuarea de investigaţii, razii, controale poliţieneşti, pânde sau alte activităţi specifice, în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor şi altor fapte antisociale, a evenimentelor rutiere, feroviare, navale şi aeriene, prinderii infractorilor şi a persoanelor urmărite.

Pe timpul executării serviciului, poliţiştii sunt dotaţi cu armament, cătuşe, bastoane de cauciuc, mijloace de comunicaţii, pulverizatoare de mână cu substanţe iritant lacrimogene sau alte mijloace pentru protecţia fizică individuală şi port-carnet, pe care le vor purta la vedere, pe centură, peste obiectele de îmbrăcăminte sau de protecţie, precum şi fluiere, lanterne (pe timp de noapte), carnete de procese verbale de constatare a contravenţiilor şi extrase din actele normative cu care lucrează frecvent. În plus, poliţiştii care acţionează în dispozitivele de supraveghere şi control în traficul rutier vor mai avea asupra lor baston reflectorizant ori sursă de lumină roşie (pe timp de noapte), fluier, carnete de dovezi înlocuitoare pentru permisele de conducere şi certificatele de înmatriculare reţinute.

În funcţie de locul unde îşi desfăşoară activitatea, pot fi echipaţi cu echipament de protecţie care să semnalizeze prezenţa poliţistului în zonă, făcându-l vizibil de la distanţă (coafă albă, echipament reflectorizant sau alte obiecte de acest gen).
Mijloacele de transport auto-moto destinate patrulărilor vor fi inscripţionate şi vor fi dotate cu mijloace de semnalizare acustică şi optică.

Dispozitivul de ordine cuprinde ansamblul posturilor de ordine constituite şi schimburile în care funcţionează itinerare de patrulare acoperite cu patrule auto, hipo, pedestre, cu animale de serviciu, cu militari jandarmi şi alte forţe. Nominalizarea posturilor constituite, limitele, variantele de executare a patrulărilor, punctele de control şi repaus, mijloacele de deplasare, consemnele particulare, precum şi care din acestea folosesc animale de serviciu, va fi făcută în „Tabelul posturilor de ordine,,.

Dispozitivul de supraveghere şi control al traficului rutier cuprinde totalitatea posturilor constituite, modul de acoperire a acestora, schimburile în care funcţionează, itinerarele de patrulare acoperite cu patrule auto, moto sau pedestre.

De asemenea, se va prevede modul de asigurare a jocului posturilor, precum şi modalităţi de întărire a dispozitivelor cu alte forţe, atunci când situaţia operativă impune acest lucru. În cadrul capitolului

Planificarea poliţiştilor în dispozitivul de patrulare presupune desfăşurarea următoarelor activităţi:

Şeful unităţii de poliţie stabileşte prin dispoziţie numărul schimburilor şi intervalul orar al acestora.

Şeful biroului/secţiei de poliţie desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică întocmeşte graficul lunar cu planificarea poliţiştilor în dispozitivul de ordine şi siguranţă publică de la nivelul subunităţii.

Acesta se înregistrează la secretariatul subunităţii conform categoriilor de clasificare a informaţiilor, se aprobă de către şeful subunităţii de poliţie, şi se păstrează la dispecerat.

În funcţie de situaţiile neprevăzute apărute (concedii medicale, învoiri, permisii, acţiuni dispuse etc.), graficul se modifică săptămânal sau ori de câte ori situaţia o impune, cu aprobarea şefului subunităţii.

Actele în baza cărora se modifică planificarea poliţiştilor în dispozitiv vor fi ataşate la grafic, iar schimbările survenite sunt aduse la cunoştinţa agenţilor de poliție în timp util.

Şeful biroului desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică consemnează efectivele planificate în serviciu, în ,,Registrul dispozitivului de ordine publică.

Registrul se înregistrează la compartimentul secretariat şi documente clasificate.

Acesta se aprobă, zilnic, pentru ziua următoare, de către şeful subunităţii de poliţie /înlocuitorul legal, şi va fi păstrat de către şeful biroului desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică, până la terminarea programului, iar ulterior la camera personalului principal de serviciu.

5 1 vote
Rating articol
Subscribe
Notify of
guest

0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments