­čçĚ­čç┤┬áConstitu╚Ťia Rom├óniei ­čçĚ­čç┤

Titlul I Principii generale

Art. 1. Statul român

(1) Rom├ónia este stat na┼úional, suveran ┼či independent, unitar ┼či indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) Rom├ónia este stat de drept, democratic ┼či social, ├«n care demnitatea omului, drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor, libera dezvoltare a personalit─â┼úii umane, dreptatea ┼či pluralismul politic reprezint─â valori supreme, ├«n spiritul tradi┼úiilor democratice ale poporului rom├ón ┼či idealurilor Revolu┼úiei din decembrie 1989, ┼či sunt garantate. (4) Statul se organizeaz─â potrivit principiului separa┼úiei ┼či echilibrului puterilor – legislativ─â, executiv─â ┼či judec─âtoreasc─â – ├«n cadrul democra┼úiei constitu┼úionale. (5) ├Än Rom├ónia, respectarea Constitu┼úiei, a suprema┼úiei sale ┼či a legilor este obligatorie.

Art. 2. Suveranitatea

(1) Suveranitatea na┼úional─â apar┼úine poporului rom├ón, care o exercit─â prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ┼či corecte, precum ┼či prin referendum. (2) Nici un grup ┼či nici o persoan─â nu pot exercita suveranitatea ├«n nume propriu.

Art. 3. Teritoriul

(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ┼ú─ârii sunt consfin┼úite prin lege organic─â, cu respectarea principiilor ┼či a celorlalte norme general admise ale dreptului interna┼úional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, ├«n comune, ora┼če ┼či jude┼úe. ├Än condi┼úiile legii, unele ora┼če sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

Art. 4. Unitatea poporului ┼či egalitatea ├«ntre cet─â┼úeni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului rom├ón ┼či solidaritatea cet─â┼úenilor s─âi. (2) Rom├ónia este patria comun─â ┼či indivizibil─â a tuturor cet─â┼úenilor s─âi, f─âr─â deosebire de ras─â, de na┼úionalitate, de origine etnic─â, de limb─â, de religie, de sex, de opinie, de apartenen┼ú─â politic─â, de avere sau de origine social─â.

Art. 5. Cetăţenia

(1) Cet─â┼úenia rom├ón─â se dob├ónde┼čte, se p─âstreaz─â sau se pierde ├«n condi┼úiile prev─âzute de legea organic─â.
(2) Cet─â┼úenia rom├ón─â nu poate fi retras─â aceluia care a dob├óndit-o prin na┼čtere.
Art. 6. Dreptul la identitate
(1) Statul recunoa┼čte ┼či garanteaz─â persoanelor apar┼úin├ónd minorit─â┼úilor na┼úionale dreptul la p─âstrarea, la dezvoltarea ┼či la exprimarea identit─â┼úii lor etnice, culturale, lingvistice ┼či religioase.
(2) M─âsurile de protec┼úie luate de stat pentru p─âstrarea, dezvoltarea ┼či exprimarea identit─â┼úii persoanelor apar┼úin├ónd minorit─â┼úilor na┼úionale trebuie s─â fie conforme cu principiile de egalitate ┼či de nediscriminare ├«n raport cu ceilal┼úi cet─â┼úeni rom├óni.

Art. 7. Românii din străinătate
Statul sprijin─â ├«nt─ârirea leg─âturilor cu rom├ónii din afara frontierelor ┼ú─ârii ┼či ac┼úioneaz─â pentru p─âstrarea, dezvoltarea ┼či exprimarea identit─â┼úii lor etnice, culturale, lingvistice ┼či religioase, cu respectarea legisla┼úiei statului ai c─ârui cet─â┼úeni sunt.

Art. 8. Pluralismul ┼či partidele politice
(1) Pluralismul ├«n societatea rom├óneasc─â este o condi┼úie ┼či o garan┼úie a democra┼úiei constitu┼úionale. (2) Partidele politice se constituie ┼či ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea ├«n condi┼úiile legii. Ele contribuie la definirea ┼či la exprimarea voin┼úei politice a cet─â┼úenilor, respect├ónd suveranitatea na┼úional─â, integritatea teritorial─â, ordinea de drept ┼či principiile democra┼úiei.

Art. 9. Sindicatele, patronatele ┼či asocia┼úiile profesionale
Sindicatele, patronatele ┼či asocia┼úiile profesionale se constituie ┼či ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea potrivit statutelor lor, ├«n condi┼úiile legii. Ele contribuie la ap─ârarea drepturilor ┼či la promovarea intereselor profesionale, economice ┼či sociale ale membrilor lor.

Art. 10. Relaţii internaţionale
Rom├ónia ├«ntre┼úine ┼či dezvolt─â rela┼úii pa┼čnice cu toate statele ┼či, ├«n acest cadru, rela┼úii de bun─â vecin─âtate, ├«ntemeiate pe principiile ┼či pe celelalte norme general admise ale dreptului interna┼úional.

Art. 11. Dreptul interna┼úional ┼či dreptul intern
(1) Statul rom├ón se oblig─â s─â ├«ndeplineasc─â ├«ntocmai ┼či cu bun─â-credin┼ú─â obliga┼úiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. (3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.

Art. 12. Simboluri naţionale
(1) Drapelul Rom├óniei este tricolor; culorile sunt a┼čezate vertical, ├«n ordinea urm─âtoare ├«ncep├ónd de la lance: albastru, galben, ro┼ču.
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul na┼úional al Rom├óniei este ,,De┼čteapt─â-te rom├óne”.
(4) Stema ┼ú─ârii ┼či sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
Art. 13. Limba oficial─â
În România, limba oficială este limba română.
Art. 14. Capitala
Capitala Rom├óniei este municipiul Bucure┼čti.

Titlul II Drepturile, libert─â┼úile ┼či ├«ndatoririle fundamentale

Capitolul I Dispoziţii comune

Art. 15. Universalitatea
(1) Cet─â┼úenii beneficiaz─â de drepturile ┼či de libert─â┼úile consacrate prin Constitu┼úie ┼či prin alte legi ┼či au obliga┼úiile prev─âzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Art. 16. Egalitatea în drepturi
(1) Cet─â┼úenii sunt egali ├«n fa┼úa legii ┼či a autorit─â┼úilor publice, f─âr─â privilegii ┼či f─âr─â discrimin─âri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Func┼úiile ┼či demnit─â┼úile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, ├«n condi┼úiile legii, de persoanele care au cet─â┼úenia rom├ón─â ┼či domiciliul ├«n ┼úar─â. Statul rom├ón garanteaz─â egalitatea de ┼čanse ├«ntre femei ┼či b─ârba┼úi pentru ocuparea acestor func┼úii ┼či demnit─â┼úi. (4) ├Än condi┼úiile ader─ârii Rom├óniei la Uniunea European─â, cet─â┼úenii Uniunii care ├«ndeplinesc cerin┼úele legii organice au dreptul de a alege ┼či de a fi ale┼či ├«n autorit─â┼úile administra┼úiei publice locale.

Art. 17. Cetăţenii români în străinătate
Cet─â┼úenii rom├óni se bucur─â ├«n str─âin─âtate de protec┼úia statului rom├ón ┼či trebuie s─â-┼či ├«ndeplineasc─â obliga┼úiile, cu excep┼úia acelora ce nu sunt compatibile cu absen┼úa lor din ┼úar─â.

Art. 18. Cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii
(1) Cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii care locuiesc ├«n Rom├ónia se bucur─â de protec┼úia general─â a persoanelor ┼či a averilor, garantat─â de Constitu┼úie ┼či de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acord─â ┼či se retrage ├«n condi┼úiile legii, cu respectarea tratatelor ┼či a conven┼úiilor interna┼úionale la care Rom├ónia este parte.

Art. 19. Extr─âdarea ┼či expulzarea
(1) Cet─â┼úeanul rom├ón nu poate fi extr─âdat sau expulzat din Rom├ónia. (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cet─â┼úenii rom├óni pot fi extr─âda┼úi ├«n baza conven┼úiilor interna┼úionale la care Rom├ónia este parte, ├«n condi┼úiile legii ┼či pe baz─â de reciprocitate.
(3) Cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii pot fi extr─âda┼úi numai ├«n baza unei conven┼úii interna┼úionale sau ├«n condi┼úii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extr─âdarea se hot─âr─â┼čte de justi┼úie.

Art. 20. Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispozi┼úiile constitu┼úionale privind drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor vor fi interpretate ┼či aplicate ├«n concordan┼ú─â cu Declara┼úia Universal─â a Drepturilor Omului, cu pactele ┼či cu celelalte tratate la care Rom├ónia este parte.
(2) Dac─â exist─â neconcordan┼úe ├«ntre pactele ┼či tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Rom├ónia este parte, ┼či legile interne, au prioritate reglement─ârile interna┼úionale, cu excep┼úia cazului ├«n care Constitu┼úia sau legile interne con┼úin dispozi┼úii mai favorabile.

Art. 21. Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoan─â se poate adresa justi┼úiei pentru ap─ârarea drepturilor, a libert─â┼úilor ┼či a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) P─âr┼úile au dreptul la un proces echitabil ┼či la solu┼úionarea cauzelor ├«ntr-un termen rezonabil. (4) Jurisdic┼úiile speciale administrative sunt facultative ┼či gratuite.
Capitolul II Drepturile ┼či libert─â┼úile fundamentale

Art. 22. Dreptul la via┼ú─â ┼či la integritate fizic─â ┼či psihic─â
(1) Dreptul la via┼ú─â, precum ┼či dreptul la integritate fizic─â ┼či psihic─â ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii ┼či nici unui fel de pedeaps─â sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzis─â.

Art. 23. Libertatea individual─â
(1) Libertatea individual─â ┼či siguran┼úa persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezi┼úionarea, re┼úinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai ├«n cazurile ┼či cu procedura prev─âzute de lege.
(3) Re┼úinerea nu poate dep─â┼či 24 de ore.
(4) Arestarea preventiv─â se dispune de judec─âtor ┼či numai ├«n cursul procesului penal. (5) ├Än cursul urm─âririi penale arestarea preventiv─â se poate dispune pentru cel mult 30 de zile ┼či se poate prelungi cu c├óte cel mult 30 de zile, f─âr─â ca durata total─â s─â dep─â┼čeasc─â un termen rezonabil, ┼či nu mai mult de 180 de zile.
(6) ├Än faza de judecat─â instan┼úa este obligat─â, ├«n condi┼úiile legii, s─â verifice periodic, ┼či nu mai t├órziu de 60 de zile, legalitatea ┼či temeinicia arest─ârii preventive ┼či s─â dispun─â, de ├«ndat─â, punerea ├«n libertate a inculpatului, dac─â temeiurile care au determinat arestarea preventiv─â au ├«ncetat sau dac─â instan┼úa constat─â c─â nu exist─â temeiuri noi care s─â justifice men┼úinerea priv─ârii de libertate.
(7) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(8) Celui re┼úinut sau arestat i se aduc de ├«ndat─â la cuno┼čtin┼ú─â, ├«n limba pe care o ├«n┼úelege, motivele re┼úinerii sau ale arest─ârii, iar ├«nvinuirea, ├«n cel mai scurt termen; ├«nvinuirea se aduce la cuno┼čtin┼ú─â numai ├«n prezen┼úa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea ├«n libertate a celui re┼úinut sau arestat este obligatorie, dac─â motivele acestor m─âsuri au disp─ârut, precum ┼či ├«n alte situa┼úii prev─âzute de lege.
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
(11) P├ón─â la r─âm├ónerea definitiv─â a hot─âr├órii judec─âtore┼čti de condamnare, persoana este considerat─â nevinovat─â.
(12) Nici o pedeaps─â nu poate fi stabilit─â sau aplicat─â dec├ót ├«n condi┼úiile ┼či ├«n temeiul legii. (13) Sanc┼úiunea privativ─â de libertate nu poate fi dec├ót de natur─â penal─â.

Art. 24. Dreptul la ap─ârare
(1) Dreptul la ap─ârare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Art. 25. Libera circulaţie
(1) Dreptul la liber─â circula┼úie, ├«n ┼úar─â ┼či ├«n str─âin─âtate, este garantat. Legea stabile┼čte condi┼úiile exercit─ârii acestui drept.
(2) Fiec─ârui cet─â┼úean ├«i este asigurat dreptul de a-┼či stabili domiciliul sau re┼čedin┼úa ├«n orice localitate din ┼úar─â, de a emigra, precum ┼či de a reveni ├«n ┼úar─â.

Art. 26. Via┼úa intim─â, familial─â ┼či privat─â
(1) Autorit─â┼úile publice respect─â ┼či ocrotesc via┼úa intim─â, familial─â ┼či privat─â. (2) Persoana fizic─â are dreptul s─â dispun─â de ea ├«ns─â┼či, dac─â nu ├«ncalc─â drepturile ┼či libert─â┼úile altora, ordinea public─â sau bunele moravuri.

Art. 27. Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul ┼či re┼čedin┼úa sunt inviolabile. Nimeni nu poate p─âtrunde sau r─âm├óne ├«n domiciliul ori ├«n re┼čedin┼úa unei persoane f─âr─â ├«nvoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
– executarea unui mandat de arestare sau a unei hot─âr├óri judec─âtore┼čti;
– ├«nl─âturarea unei primejdii privind via┼úa, integritatea fizic─â sau bunurile unei persoane;
– ap─ârarea securit─â┼úii na┼úionale sau a ordinii publice;
– prevenirea r─âsp├óndirii unei epidemii.
(3) Perchezi┼úia se dispune de judec─âtor ┼či se efectueaz─â ├«n condi┼úiile ┼či ├«n formele prev─âzute de lege.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.

Art. 28. Secretul corespondenţei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri po┼čtale, al convorbirilor telefonice ┼či al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Art. 29. Libertatea con┼čtiin┼úei

(1) Libertatea g├óndirii ┼či a opiniilor, precum ┼či libertatea credin┼úelor religioase nu pot fi ├«ngr─âdite sub nici o form─â. Nimeni nu poate fi constr├óns s─â adopte o opinie ori s─â adere la o credin┼ú─â religioas─â, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea con┼čtiin┼úei este garantat─â; ea trebuie s─â se manifeste ├«n spirit de toleran┼ú─â ┼či de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere ┼či se organizeaz─â potrivit statutelor proprii, ├«n condi┼úiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome fa┼ú─â de stat ┼či se bucur─â de sprijinul acestuia, inclusiv prin ├«nlesnirea asisten┼úei religioase ├«n armat─â, ├«n spitale, ├«n penitenciare, ├«n azile ┼či ├«n orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.

Art. 30. Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a g├óndurilor, a opiniilor sau a credin┼úelor ┼či libertatea crea┼úiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare ├«n public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzis─â.
(3) Libertatea presei implic─â ┼či libertatea de a ├«nfiin┼úa publica┼úii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via┼úa particular─â a persoanei ┼či nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege def─âimarea ┼ú─ârii ┼či a na┼úiunii, ├«ndemnul la r─âzboi de agresiune, la ur─â na┼úional─â, rasial─â, de clas─â sau religioas─â, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen┼ú─â public─â, precum ┼či manifest─ârile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) R─âspunderea civil─â pentru informa┼úia sau pentru crea┼úia adus─â la cuno┼čtin┼ú─â public─â revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest─ârii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, ├«n condi┼úiile legii. Delictele de pres─â se stabilesc prin lege.

Art. 31. Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa┼úie de interes public nu poate fi ├«ngr─âdit. (2) Autorit─â┼úile publice, potrivit competen┼úelor ce le revin, sunt obligate s─â asigure informarea corect─â a cet─â┼úenilor asupra treburilor publice ┼či asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare ├«n mas─â, publice ┼či private, sunt obligate s─â asigure informarea corect─â a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio ┼či de televiziune sunt autonome. Ele trebuie s─â garanteze grupurilor sociale ┼či politice importante exercitarea dreptului la anten─â. Organizarea acestor servicii ┼či controlul parlamentar asupra activit─â┼úii lor se reglementeaz─â prin lege organic─â.

Art. 32. Dreptul la învăţătură
(1) Dreptul la ├«nv─â┼ú─âtur─â este asigurat prin ├«nv─â┼ú─âm├óntul general obligatoriu, prin ├«nv─â┼ú─âm├óntul liceal ┼či prin cel profesional, prin ├«nv─â┼ú─âm├óntul superior, precum ┼či prin alte forme de instruc┼úie ┼či de perfec┼úionare.
(2) ├Änv─â┼ú─âm├óntul de toate gradele se desf─â┼čoar─â ├«n limba rom├ón─â. ├Än condi┼úiile legii, ├«nv─â┼ú─âm├óntul se poate desf─â┼čura ┼či ├«ntr-o limb─â de circula┼úie interna┼úional─â.
(3) Dreptul persoanelor apar┼úin├ónd minorit─â┼úilor na┼úionale de a ├«nv─â┼úa limba lor matern─â ┼či dreptul de a putea fi instruite ├«n aceast─â limb─â sunt garantate; modalit─â┼úile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) ├Änv─â┼ú─âm├óntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acord─â burse sociale de studii copiilor ┼či tinerilor proveni┼úi din familii defavorizate ┼či celor institu┼úionaliza┼úi, ├«n condi┼úiile legii.
(5) ├Änv─â┼ú─âm├óntul de toate gradele se desf─â┼čoar─â ├«n unit─â┼úi de stat, particulare ┼či confesionale, ├«n condi┼úiile legii.
(6) Autonomia universitar─â este garantat─â.
(7) Statul asigur─â libertatea ├«nv─â┼ú─âm├óntului religios, potrivit cerin┼úelor specifice fiec─ârui cult. ├Än ┼čcolile de stat, ├«nv─â┼ú─âm├óntul religios este organizat ┼či garantat prin lege.

Art. 33. Accesul la cultur─â
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-┼či dezvolta spiritualitatea ┼či de a accede la valorile culturii na┼úionale ┼či universale nu poate fi ├«ngr─âdit─â.
(3) Statul trebuie s─â asigure p─âstrarea identit─â┼úii spirituale, sprijinirea culturii na┼úionale, stimularea artelor, protejarea ┼či conservarea mo┼čtenirii culturale, dezvoltarea creativit─â┼úii contemporane, promovarea valorilor culturale ┼či artistice ale Rom├óniei ├«n lume.

Art. 34. Dreptul la ocrotirea sănătăţii
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
273
(2) Statul este obligat s─â ia m─âsuri pentru asigurarea igienei ┼či a s─ân─ât─â┼úii publice. (3) Organizarea asisten┼úei medicale ┼či a sistemului de asigur─âri sociale pentru boal─â, accidente, maternitate ┼či recuperare, controlul exercit─ârii profesiilor medicale ┼či a activit─â┼úilor paramedicale, precum ┼či alte m─âsuri de protec┼úie a s─ân─ât─â┼úii fizice ┼či mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
Art. 35. Dreptul la mediu s─ân─âtos
(1) Statul recunoa┼čte dreptul oric─ârei persoane la un mediu ├«nconjur─âtor s─ân─âtos ┼či echilibrat ecologic.
(2) Statul asigur─â cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice ┼či juridice au ├«ndatorirea de a proteja ┼či a ameliora mediul ├«nconjur─âtor.
Art. 36. Dreptul de vot
(1) Cet─â┼úenii au drept de vot de la v├órsta de 18 ani, ├«mplini┼úi p├ón─â ├«n ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau aliena┼úii mintal, pu┼či sub interdic┼úie, ┼či nici persoanele condamnate, prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â definitiv─â, la pierderea drepturilor electorale.

Art. 37. Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi ale┼či cet─â┼úenii cu drept de vot care ├«ndeplinesc condi┼úiile prev─âzute ├«n articolul 16 alineatul (3), dac─â nu le este interzis─â asocierea ├«n partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candida┼úii trebuie s─â fi ├«mplinit, p├ón─â ├«n ziua alegerilor inclusiv, v├órsta de cel pu┼úin 23 de ani pentru a fi ale┼či ├«n Camera Deputa┼úilor sau ├«n organele administra┼úiei publice locale, v├órsta de cel pu┼úin 33 de ani pentru a fi ale┼či ├«n Senat ┼či v├órsta de cel pu┼úin 35 de ani pentru a fi ale┼či ├«n func┼úia de Pre┼čedinte al Rom├óniei.
Art. 38. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
├Än condi┼úiile ader─ârii Rom├óniei la Uniunea European─â, cet─â┼úenii rom├óni au dreptul de a alege ┼či de a fi ale┼či ├«n Parlamentul European.

Art. 39. Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstra┼úiile, procesiunile sau orice alte ├«ntruniri sunt libere ┼či se pot organiza ┼či desf─â┼čura numai ├«n mod pa┼čnic, f─âr─â nici un fel de arme.

Art. 40. Dreptul de asociere
(1) Cet─â┼úenii se pot asocia liber ├«n partide politice, ├«n sindicate, ├«n patronate ┼či ├«n alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judec─âtorii Cur┼úii Constitu┼úionale, avoca┼úii poporului, magistra┼úii, membrii activi ai armatei, poli┼úi┼čtii ┼či alte categorii de func┼úionari publici stabilite prin lege organic─â.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.

Art. 41. Munca ┼či protec┼úia social─â a muncii
(1) Dreptul la munc─â nu poate fi ├«ngr─âdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa┼úiei, precum ┼či a locului de munc─â este liber─â.
(2) Salaria┼úii au dreptul la m─âsuri de protec┼úie social─â. Acestea privesc securitatea ┼či s─ân─âtatea salaria┼úilor, regimul de munc─â al femeilor ┼či al tinerilor, instituirea unui
salariu minim brut pe ┼úar─â, repausul s─âpt─âm├ónal, concediul de odihn─â pl─âtit, prestarea muncii ├«n condi┼úii deosebite sau speciale, formarea profesional─â, precum ┼či alte situa┼úii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective ├«n materie de munc─â ┼či caracterul obligatoriu al conven┼úiilor colective sunt garantate.
Art. 42. Interzicerea muncii forţate
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
activit─â┼úile pentru ├«ndeplinirea ├«ndatoririlor militare, precum ┼či cele desf─â┼čurate, potrivit legii, ├«n locul acestora, din motive religioase sau de con┼čtiin┼ú─â;
munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
presta┼úiile impuse ├«n situa┼úia creat─â de calamit─â┼úi ori de alt pericol, precum ┼či cele care fac parte din obliga┼úiile civile normale stabilite de lege.

Art. 43. Dreptul la grev─â
(1) Salaria┼úii au dreptul la grev─â pentru ap─ârarea intereselor profesionale, economice ┼či sociale. (2) Legea stabile┼čte condi┼úiile ┼či limitele exercit─ârii acestui drept, precum ┼či garan┼úiile necesare asigur─ârii serviciilor esen┼úiale pentru societate.

Art. 44. Dreptul de proprietate privat─â

(1) Dreptul de proprietate, precum ┼či crean┼úele asupra statului, sunt garantate.
on┼úinutul ┼či limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privat─â este garantat─â ┼či ocrotit─â ├«n mod egal de lege, indiferent de titular. Cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii pot dob├óndi dreptul de proprietate privat─â asupra terenurilor numai ├«n condi┼úiile rezultate din aderarea Rom├óniei la Uniunea European─â ┼či din alte tratate interna┼úionale la care Rom├ónia este parte, pe baz─â de reciprocitate, ├«n condi┼úiile prev─âzute prin lege organic─â, precum ┼či prin mo┼čtenire legal─â.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat dec├ót pentru o cauz─â de utilitate public─â, stabilit─â potrivit legii, cu dreapt─â ┼či prealabil─â desp─âgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucr─âri de interes general, autoritatea public─â poate folosi subsolul oric─ârei propriet─â┼úi imobiliare, cu obliga┼úia de a desp─âgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, planta┼úiilor sau construc┼úiilor, precum ┼či pentru alte daune imputabile autorit─â┼úii. (6) Desp─âgubirile prev─âzute ├«n alineatele (3) ┼či (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, ├«n caz de divergen┼ú─â, prin justi┼úie.
(7) Dreptul de proprietate oblig─â la respectarea sarcinilor privind protec┼úia mediului ┼či asigurarea bunei vecin─ât─â┼úi, precum ┼či la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

Art. 45. Libertatea economic─â
Accesul liber al persoanei la o activitate economic─â, libera ini┼úiativ─â ┼či exercitarea acestora ├«n condi┼úiile legii sunt garantate.

Art. 46. Dreptul la mo┼čtenire
Dreptul la mo┼čtenire este garantat.

Art. 47. Nivelul de trai
(1) Statul este obligat s─â ia m─âsuri de dezvoltare economic─â ┼či de protec┼úie social─â, de natur─â s─â asigure cet─â┼úenilor un nivel de trai decent.
(2) Cet─â┼úenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pl─âtit, la asisten┼ú─â medical─â ├«n unit─â┼úile sanitare de stat, la ajutor de ┼čomaj ┼či la alte forme de asigur─âri sociale publice sau private, prev─âzute de lege. Cet─â┼úenii au dreptul ┼či la m─âsuri de asisten┼ú─â social─â, potrivit legii.

Art. 48. Familia
(1) Familia se ├«ntemeiaz─â pe c─âs─âtoria liber consim┼úit─â ├«ntre so┼úi, pe egalitatea acestora ┼či pe dreptul ┼či ├«ndatorirea p─ârin┼úilor de a asigura cre┼čterea, educa┼úia ┼či instruirea copiilor. (2) Condi┼úiile de ├«ncheiere, de desfacere ┼či de nulitate a c─âs─âtoriei se stabilesc prin lege.
C─âs─âtoria religioas─â poate fi celebrat─â numai dup─â c─âs─âtoria civil─â.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.

Art. 49. Protec┼úia copiilor ┼či a tinerilor
(1) Copiii ┼či tinerii se bucur─â de un regim special de protec┼úie ┼či de asisten┼ú─â ├«n realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acord─â aloca┼úii pentru copii ┼či ajutoare pentru ├«ngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protec┼úie social─â a copiilor ┼či a tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor ├«n activit─â┼úi care le-ar d─âuna s─ân─ât─â┼úii, moralit─â┼úii sau care le-ar pune ├«n primejdie via┼úa ori dezvoltarea normal─â sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
(5) Autorit─â┼úile publice au obliga┼úia s─â contribuie la asigurarea condi┼úiilor pentru participarea liber─â a tinerilor la via┼úa politic─â, social─â, economic─â, cultural─â ┼či sportiv─â a ┼ú─ârii.
Art. 50. Protecţia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucur─â de protec┼úie special─â. Statul asigur─â realizarea unei politici na┼úionale de egalitate a ┼čanselor, de prevenire ┼či de tratament ale handicapului, ├«n vederea particip─ârii efective a persoanelor cu handicap ├«n via┼úa comunit─â┼úii, respect├ónd drepturile ┼či ├«ndatoririle ce revin p─ârin┼úilor ┼či tutorilor.

Art. 51. Dreptul de petiţionare
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
(4) Autorit─â┼úile publice au obliga┼úia s─â r─âspund─â la peti┼úii ├«n termenele ┼či ├«n condi┼úiile stabilite potrivit legii.

Art. 52. Dreptul persoanei v─ât─âmate de o autoritate public─â
(1) Persoana v─ât─âmat─â ├«ntr-un drept al s─âu ori ├«ntr-un interes legitim, de o autoritate public─â, printr-un act administrativ sau prin nesolu┼úionarea ├«n termenul legal a unei cereri, este ├«ndrept─â┼úit─â s─â ob┼úin─â recunoa┼čterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului ┼či repararea pagubei.
(2) Condi┼úiile ┼či limitele exercit─ârii acestui drept se stabilesc prin lege organic─â.
(3) Statul r─âspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
R─âspunderea statului este stabilit─â ├«n condi┼úiile legii ┼či nu ├«nl─âtur─â r─âspunderea magistra┼úilor care ┼či-au exercitat func┼úia cu rea-credin┼ú─â sau grav─â neglijen┼ú─â.

Art. 53. Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exerci┼úiul unor drepturi sau al unor libert─â┼úi poate fi restr├óns numai prin lege ┼či numai dac─â se impune, dup─â caz, pentru: ap─ârarea securit─â┼úii na┼úionale, a ordinii, a s─ân─ât─â┼úii ori a moralei publice, a drepturilor ┼či a libert─â┼úilor cet─â┼úenilor; desf─â┼čurarea instruc┼úiei penale; prevenirea consecin┼úelor unei calamit─â┼úi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restr├óngerea poate fi dispus─â numai dac─â este necesar─â ├«ntr-o societate democratic─â. M─âsura trebuie s─â fie propor┼úional─â cu situa┼úia care a determinat-o, s─â fie aplicat─â ├«n mod nediscriminatoriu ┼či f─âr─â a aduce atingere existen┼úei dreptului sau a libert─â┼úii.
Capitolul III Îndatoririle fundamentale

Art. 54. Fidelitatea faţă de ţară
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
(2) Cet─â┼úenii c─ârora le sunt ├«ncredin┼úate func┼úii publice, precum ┼či militarii, r─âspund de ├«ndeplinirea cu credin┼ú─â a obliga┼úiilor ce le revin ┼či, ├«n acest scop, vor depune jur─âm├óntul cerut de lege.

Art. 55. Apărarea ţării
(1) Cet─â┼úenii au dreptul ┼či obliga┼úia s─â apere Rom├ónia.
(2) Condi┼úiile privind ├«ndeplinirea ├«ndatoririlor militare se stabilesc prin lege organic─â. (3) Cet─â┼úenii pot fi ├«ncorpora┼úi de la v├órsta de 20 de ani ┼či p├ón─â la v├órsta de 35 de ani, cu excep┼úia voluntarilor, ├«n condi┼úiile legii organice.

Art. 56. Contribuţii financiare
(1) Cet─â┼úenii au obliga┼úia s─â contribuie, prin impozite ┼či prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie s─â asigure a┼čezarea just─â a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte presta┼úii sunt interzise, ├«n afara celor stabilite prin lege, ├«n situa┼úii excep┼úionale.

Art. 57. Exercitarea drepturilor ┼či a libert─â┼úilor
Cet─â┼úenii rom├óni, cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii trebuie s─â-┼či exercite drepturile ┼či libert─â┼úile constitu┼úionale cu bun─â-credin┼ú─â, f─âr─â s─â ├«ncalce drepturile ┼či libert─â┼úile celorlal┼úi.
Capitolul IV Avocatul Poporului

Art. 58. Numirea ┼či rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durat─â de 5 ani pentru ap─ârarea drepturilor ┼či libert─â┼úilor persoanelor fizice. Adjunc┼úii Avocatului Poporului sunt specializa┼úi pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului ┼či adjunc┼úii s─âi nu pot ├«ndeplini nici o alt─â func┼úie public─â sau privat─â, cu excep┼úia func┼úiilor didactice din ├«nv─â┼ú─âm├óntul superior.
(3) Organizarea ┼či func┼úionarea institu┼úiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organic─â.

Art. 59. Exercitarea atribuţiilor
(1) Avocatul Poporului ├«┼či exercit─â atribu┼úiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate ├«n drepturile ┼či ├«n libert─â┼úile lor, ├«n limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.

Art. 60. Raportul în faţa Parlamentului
Avocatul Poporului prezint─â celor dou─â Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot con┼úine recomand─âri privind legisla┼úia sau m─âsuri de alt─â natur─â, pentru ocrotirea drepturilor ┼či a libert─â┼úilor cet─â┼úenilor.

Titlul III Autorităţile publice

Capitolul I Parlamentul
Sec╚Ťiunea 1 Organizare ┼či func┼úionare
Art. 61. Rolul ┼či structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom├ón ┼či unica autoritate legiuitoare a ┼ú─ârii.
(2) Parlamentul este alc─âtuit din Camera Deputa┼úilor ┼či Senat.

Art. 62. Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret ┼či liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Num─ârul deputa┼úilor ┼či al senatorilor se stabile┼čte prin legea electoral─â, ├«n raport cu popula┼úia ┼ú─ârii.
Art. 63. Durata mandatului
(1) Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelunge┼čte de drept ├«n stare de mobilizare, de r─âzboi, de asediu sau de urgen┼ú─â, p├ón─â la ├«ncetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputa┼úilor ┼či pentru Senat se desf─â┼čoar─â ├«n cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se ├«ntrune┼čte, la convocarea Pre┼čedintelui Rom├óniei, ├«n cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelunge┼čte p├ón─â la ├«ntrunirea legal─â a noului Parlament. ├Än aceast─â perioad─â nu poate fi revizuit─â Constitu┼úia ┼či nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative ├«nscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent ├«┼či continu─â procedura ├«n noul Parlament.

Art. 64. Organizarea intern─â
(1) Organizarea ┼či func┼úionarea fiec─ârei Camere se stabilesc prin regulament propriu.
Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camer─â ├«┼či alege un birou permanent. Pre┼čedintele Camerei Deputa┼úilor ┼či pre┼čedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilal┼úi membri ai birourilor permanente sunt ale┼či la ├«nceputul fiec─ârei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revoca┼úi ├«naintede expirarea mandatului.
(3) Deputa┼úii ┼či senatorii se pot organiza ├«n grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiec─ârei Camere.
(4) Fiecare Camer─â ├«┼či constituie comisii permanente ┼či poate institui comisii de anchet─â sau alte comisii speciale. Camerele ├«┼či pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente ┼či comisiile parlamentare se alc─âtuiesc potrivit configura┼úiei politice a fiec─ârei Camere.
Art. 65. ┼×edin┼úele Camerelor
(1) Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul lucreaz─â ├«n ┼čedin┼úe separate.
(2) Camerele ├«┼či desf─â┼čoar─â lucr─ârile ┼či ├«n ┼čedin┼úe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorit─â┼úii deputa┼úilor ┼či senatorilor, pentru:
– primirea mesajului Pre┼čedintelui Rom├óniei;
– aprobarea bugetului de stat ┼či a bugetului asigur─ârilor sociale de stat;
– declararea mobiliz─ârii totale sau par┼úiale;
– declararea st─ârii de r─âzboi;
– suspendarea sau ├«ncetarea ostilit─â┼úilor militare;
– aprobarea strategiei na┼úionale de ap─ârare a ┼ú─ârii;
– examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii;
– numirea, la propunerea Pre┼čedintelui Rom├óniei, a directorilor serviciilor de informa┼úii ┼či exercitarea controlului asupra activit─â┼úii acestor servicii;
– numirea Avocatului Poporului;
– stabilirea statutului deputa┼úilor ┼či al senatorilor, stabilirea indemniza┼úiei ┼či a celorlalte drepturi ale acestora;
– ├«ndeplinirea altor atribu┼úii care, potrivit Constitu┼úiei sau regulamentului, se exercit─â ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â.

Art. 66. Sesiuni
(1) Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul se ├«ntrunesc ├«n dou─â sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune ├«ncepe ├«n luna februarie ┼či nu poate dep─â┼či sf├ór┼čitul lunii iunie. A doua sesiune ├«ncepe ├«n luna septembrie ┼či nu poate dep─â┼či sf├ór┼čitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul se ├«ntrunesc ┼či ├«n sesiuni extraordinare, la cererea Pre┼čedintelui Rom├óniei, a biroului permanent al fiec─ârei Camere ori a cel pu┼úin o treime din num─ârul deputa┼úilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de pre┼čedin┼úii acestora.

Art. 67. Actele juridice ┼či cvorumul legal
Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul adopt─â legi, hot─âr├óri ┼či mo┼úiuni, ├«n prezen┼úa majorit─â┼úii membrilor.

Art. 68. Caracterul public al ┼čedin┼úelor
(1) ┼×edin┼úele celor dou─â Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hot─âr├« ca anumite ┼čedin┼úe s─â fie secrete.
Sec╚Ťiunea a 2-a Statutul deputa┼úilor ┼či al senatorilor

Art. 69. Mandatul reprezentativ
(1) ├Än exercitarea mandatului, deputa┼úii ┼či senatorii sunt ├«n serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul.
Art. 70. Mandatul deputa┼úilor ┼či al senatorilor
(1) Deputa┼úii ┼či senatorii intr─â ├«n exerci┼úiul mandatului la data ├«ntrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condi┼úia valid─ârii alegerii ┼či a depunerii jur─âm├óntului.
Jur─âm├óntul se stabile┼čte prin lege organic─â.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Art. 71. Incompatibilităţi
(1) Nimeni nu poate fi, ├«n acela┼či timp, deputat ┼či senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

Art. 72. Imunitatea parlamentar─â
(1) Deputa┼úii ┼či senatorii nu pot fi tra┼či la r─âspundere juridic─â pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate ├«n exercitarea mandatului.
(2) Deputa┼úii ┼či senatorii pot fi urm─âri┼úi ┼či trimi┼či ├«n judecat─â penal─â pentru fapte care nu au leg─âtur─â cu voturile sau cu opiniile politice exprimate ├«n exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezi┼úiona┼úi, re┼úinu┼úi sau aresta┼úi f─âr─â ├«ncuviin┼úarea Camerei din care fac parte, dup─â ascultarea lor. Urm─ârirea ┼či trimiterea ├«n judecat─â penal─â se pot face numai de c─âtre Parchetul de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie. Competen┼úa de judecat─â apar┼úine ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie.
(3) ├Än caz de infrac┼úiune flagrant─â, deputa┼úii sau senatorii pot fi re┼úinu┼úi ┼či supu┼či perchezi┼úiei. Ministrul justi┼úiei ├«l va informa ne├«nt├órziat pe pre┼čedintele Camerei asupra re┼úinerii ┼či a perchezi┼úiei. ├Än cazul ├«n care Camera sesizat─â constat─â c─â nu exist─â temei pentru re┼úinere, va dispune imediat revocarea acestei m─âsuri.
Sec╚Ťiunea a 3-a Legiferarea

Art. 73. Categorii de legi
(1) Parlamentul adopt─â legi constitu┼úionale, legi organice ┼či legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organic─â se reglementeaz─â:
– sistemul electoral; organizarea ┼či func┼úionarea Autorit─â┼úii Electorale Permanente;
– organizarea, func┼úionarea ┼či finan┼úarea partidelor politice;
– statutul deputa┼úilor ┼či al senatorilor, stabilirea indemniza┼úiei ┼či a celorlalte drepturi ale acestora;
– organizarea ┼či desf─â┼čurarea referendumului;
– organizarea Guvernului ┼či a Consiliului Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii;
– regimul st─ârii de mobilizare par┼úial─â sau total─â a for┼úelor armate ┼či al st─ârii de r─âzboi;
– regimul st─ârii de asediu ┼či al st─ârii de urgen┼ú─â;
– infrac┼úiunile, pedepsele ┼či regimul execut─ârii acestora;
– acordarea amnistiei sau a gra┼úierii colective;
– statutul func┼úionarilor publici;
– contenciosul administrativ;
– organizarea ┼či func┼úionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instan┼úelor judec─âtore┼čti, a Ministerului Public ┼či a Cur┼úii de Conturi;
– regimul juridic general al propriet─â┼úii ┼či al mo┼čtenirii;
– organizarea general─â a ├«nv─â┼ú─âm├óntului;
– organizarea administra┼úiei publice locale, a teritoriului, precum ┼či regimul general privind autonomia local─â;
– regimul general privind raporturile de munc─â, sindicatele, patronatele ┼či protec┼úia social;
– statutul minorit─â┼úilor na┼úionale din Rom├ónia;
– regimul general al cultelor;
– celelalte domenii pentru care ├«n Constitu┼úie se prevede adoptarea de legi organice.

Art. 74. Iniţiativa legislativă
(1) Ini┼úiativa legislativ─â apar┼úine, dup─â caz, Guvernului, deputa┼úilor, senatorilor sau unui num─âr de cel pu┼úin 100.000 de cet─â┼úeni cu drept de vot. Cet─â┼úenii care ├«┼či manifest─â dreptul la ini┼úiativ─â legislativ─â trebuie s─â provin─â din cel pu┼úin un sfert din jude┼úele ┼ú─ârii, iar ├«n fiecare din aceste jude┼úe, respectiv ├«n municipiul Bucure┼čti, trebuie s─â fie ├«nregistrate cel pu┼úin 5.000 de semn─âturi ├«n sprijinul acestei ini┼úiative.
(2) Nu pot face obiectul ini┼úiativei legislative a cet─â┼úenilor problemele fiscale, cele cu caracter interna┼úional, amnistia ┼či gra┼úierea.
(3) Guvernul ├«┼či exercit─â ini┼úiativa legislativ─â prin transmiterea proiectului de lege c─âtre Camera competent─â s─â ├«l adopte, ca prim─â Camer─â sesizat─â.
(4) Deputa┼úii, senatorii ┼či cet─â┼úenii care exercit─â dreptul la ini┼úiativ─â legislativ─â pot prezenta propuneri legislative numai ├«n forma cerut─â pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

Art. 75. Sesizarea Camerelor
(1) Se supun spre dezbatere ┼či adoptare Camerei Deputa┼úilor, ca prim─â Camer─â sesizat─â, proiectele de legi ┼či propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri interna┼úionale ┼či a m─âsurilor legislative ce rezult─â din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum ┼či proiectele legilor organice prev─âzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) ┼či (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) ┼či (5) ┼či articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii ┼či adopt─ârii, ca prim─â Camer─â sesizat─â, Senatului.
(2) Prima Camer─â sesizat─â se pronun┼ú─â ├«n termen de 45 de zile. Pentru coduri ┼či alte legi de complexitate deosebit─â termenul este de 60 de zile. ├Än cazul dep─â┼čirii acestor termene se consider─â c─â proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) Dup─â adoptare sau respingere de c─âtre prima Camer─â sesizat─â, proiectul sau propunerea legislativ─â se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) ├Än cazul ├«n care prima Camer─â sesizat─â adopt─â o prevedere care, potrivit alineatului (1), intr─â ├«n competen┼úa sa decizional─â, prevederea este definitiv adoptat─â dac─â ┼či cea de-a doua Camer─â este de acord. ├Än caz contrar, numai pentru prevederea respectiv─â,
legea se ├«ntoarce la prima Camer─â sesizat─â, care va decide definitiv ├«n procedur─â de urgen┼ú─â. (5) Dispozi┼úiile alineatului (4) referitoare la ├«ntoarcerea legii se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor ┼či ├«n cazul ├«n care Camera decizional─â adopt─â o prevedere pentru care competen┼úa decizional─â apar┼úine primei Camere.

Art. 76. Adoptarea legilor ┼či a hot─âr├órilor
(1) Legile organice ┼či hot─âr├órile privind regulamentele Camerelor se adopt─â cu votul majorit─â┼úii membrilor fiec─ârei Camere.
(2) Legile ordinare ┼či hot─âr├órile se adopt─â cu votul majorit─â┼úii membrilor prezen┼úi (3) La cererea Guvernului sau din proprie ini┼úiativ─â, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedur─â de urgen┼ú─â, stabilit─â potrivit regulamentului fiec─ârei Camere.

Art. 77. Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Pre┼čedintelui Rom├óniei. Promulgarea legii se face ├«n termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) ├Änainte de promulgare, Pre┼čedintele poate cere Parlamentului, o singur─â dat─â, reexaminarea legii.
(3) Dac─â Pre┼čedintele a cerut reexaminarea legii ori dac─â s-a cerut verificarea constitu┼úionalit─â┼úii ei, promulgarea legii se face ├«n cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dup─â reexaminare sau de la primirea deciziei Cur┼úii Constitu┼úionale, prin care i s-a confirmat constitu┼úionalitatea.
Art. 78. Intrarea în vigoare a legii
Legea se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei ┼či intr─â ├«n vigoare la 3 zile de la data public─ârii sau la o dat─â ulterioar─â prev─âzut─â ├«n textul ei.

Art. 79. Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaz─â proiectele de acte normative ├«n vederea sistematiz─ârii, unific─ârii ┼či coordon─ârii ├«ntregii legisla╚Ťii. El ╚Ťine eviden╚Ťa oficial─â a legisla╚Ťiei Rom├óniei.
(2) ├Änfiin┼úarea, organizarea ┼či func┼úionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organic─â.
Capitolul II Pre┼čedintele Rom├óniei

Art. 80. Rolul Pre┼čedintelui
(1) Pre┼čedintele Rom├óniei reprezint─â statul rom├ón ┼či este garantul independen┼úei na┼úionale, al unit─â┼úii ┼či al integrit─â┼úii teritoriale a ┼ú─ârii.
(2) Pre┼čedintele Rom├óniei vegheaz─â la respectarea Constitu┼úiei ┼či la buna func┼úionare a autorit─â┼úilor publice. ├Än acest scop,

Pre┼čedintele exercit─â func┼úia de mediere ├«ntre puterile statului, precum ┼či ├«ntre stat ┼či societate.

Art. 81. Alegerea Pre┼čedintelui
(1) Pre┼čedintele Rom├óniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret ┼či liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a ├«ntrunit, ├«n primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale aleg─âtorilor ├«nscri┼či ├«n listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea
numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoan─â nu poate ├«ndeplini func┼úia de Pre┼čedinte al Rom├óniei dec├ót pentru cel mult dou─â mandate. Acestea pot fi ┼či succesive.

Art. 82. Validarea mandatului ┼či depunerea jur─âm├óntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru func┼úia de Pre┼čedinte al Rom├óniei este validat de Curtea Constitu┼úional─â. (2) Candidatul a c─ârui alegere a fost validat─â depune ├«n fa┼úa Camerei Deputa┼úilor ┼či a Senatului, ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â, urm─âtorul jur─âm├ónt:
,,Jur s─â-mi d─âruiesc toat─â puterea ┼či priceperea pentru prop─â┼čirea spiritual─â ┼či material─â a poporului rom├ón, s─â respect Constitu┼úia ┼či legile ┼ú─ârii, s─â ap─âr democra┼úia, drepturile ┼či libert─â┼úile fundamentale ale cet─â┼úenilor, suveranitatea, independen┼úa, unitatea ┼či integritatea teritorial─â a Rom├óniei. A┼ča s─â-mi ajute Dumnezeu!”.

Art. 83. Durata mandatului
(1) Mandatul Pre┼čedintelui Rom├óniei este de 5 ani ┼či se exercit─â de la data depunerii jur─âm├óntului. (2) Pre┼čedintele Rom├óniei ├«┼či exercit─â mandatul p├ón─â la depunerea jur─âm├óntului de Pre┼čedintele nou ales.
(3) Mandatul Pre┼čedintelui Rom├óniei poate fi prelungit, prin lege organic─â, ├«n caz de r─âzboi sau de catastrof─â.
Art. 84. Incompatibilit─â┼úi ┼či imunit─â┼úi
(1) ├Än timpul mandatului, Pre┼čedintele Rom├óniei nu poate fi membru al unui partid ┼či nu poate ├«ndeplini nici o alt─â func┼úie public─â sau privat─â.
(2) Pre┼čedintele Rom├óniei se bucur─â de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.

Art. 85. Numirea Guvernului
(1) Pre┼čedintele Rom├óniei desemneaz─â un candidat pentru func┼úia de prim-ministru ┼či nume┼čte Guvernul pe baza votului de ├«ncredere acordat de Parlament.
(2) ├Än caz de remaniere guvernamental─â sau de vacan┼ú─â a postului, Pre┼čedintele revoc─â ┼či nume┼čte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dac─â prin propunerea de remaniere se schimb─â structura sau compozi┼úia politic─â a Guvernului, Pre┼čedintele Rom├óniei va putea exercita atribu┼úia prev─âzut─â la alineatul (2) numai pe baza aprob─ârii Parlamentului, acordat─â la propunerea primului-ministru.

Art. 86. Consultarea Guvernului
Pre┼čedintele Rom├óniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente ┼či de importan┼ú─â deosebit─â.

Art. 87. Participarea la ┼čedin┼úele Guvernului
(1) Pre┼čedintele Rom├óniei poate lua parte la ┼čedin┼úele Guvernului ├«n care se dezbat probleme de interes na┼úional privind politica extern─â, ap─ârarea ┼ú─ârii, asigurarea ordinii publice ┼či, la cererea primului-ministru, ├«n alte situa┼úii.
(2) Pre┼čedintele Rom├óniei prezideaz─â ┼čedin┼úele Guvernului la care particip─â.

Art. 88. Mesaje
Pre┼čedintele Rom├óniei adreseaz─â Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale na┼úiunii.

Art. 89. Dizolvarea Parlamentului
283
(1) Dup─â consultarea pre┼čedin┼úilor celor dou─â Camere ┼či a liderilor grupurilor parlamentare, Pre┼čedintele Rom├óniei poate s─â dizolve Parlamentul, dac─â acesta nu a acordat votul de ├«ncredere pentru formarea Guvernului ├«n termen de 60 de zile de la prima solicitare ┼či numai dup─â respingerea a cel pu┼úin dou─â solicit─âri de ├«nvestitur─â.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat ├«n ultimele 6 luni ale mandatului Pre┼čedintelui Rom├óniei ┼či nici ├«n timpul st─ârii de mobilizare, de r─âzboi, de asediu sau de urgen┼ú─â.

Art. 90. Referendumul
Pre┼čedintele Rom├óniei, dup─â consultarea Parlamentului, poate cere poporului s─â-┼či exprime, prin referendum, voin┼úa cu privire la probleme de interes na┼úional.

Art. 91. Atribuţii în domeniul politicii externe
(1) Pre┼čedintele ├«ncheie tratate interna┼úionale ├«n numele Rom├óniei, negociate de Guvern, ┼či le supune spre ratificare Parlamentului, ├«ntr-un termen rezonabil. Celelalte tratate ┼či acorduri interna┼úionale se ├«ncheie, se aprob─â sau se ratific─â potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Pre┼čedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz─â ┼či recheam─â reprezentan┼úii diplomatici ai Rom├óniei ┼či aprob─â ├«nfiin┼úarea, desfiin┼úarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentan┼úii diplomatici ai altor state sunt acredita┼úi pe l├óng─â Pre┼čedintele Rom├óniei.

Art. 92. Atribuţii în domeniul apărării
(1) Pre┼čedintele Rom├óniei este comandantul for┼úelor armate ┼či ├«ndepline┼čte func┼úia de pre┼čedinte al Consiliului Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabil─â a Parlamentului, mobilizarea par┼úial─â sau total─â a for┼úelor armate. Numai ├«n cazuri excep┼úionale, hot─âr├órea Pre┼čedintelui se supune ulterior aprob─ârii Parlamentului, ├«n cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) ├Än caz de agresiune armat─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva ┼ú─ârii, Pre┼čedintele Rom├óniei ia m─âsuri pentru respingerea agresiunii ┼či le aduce ne├«nt├órziat la cuno┼čtin┼ú─â Parlamentului, printr-un mesaj. Dac─â Parlamentul nu se afl─â ├«n sesiune, el se convoac─â de drept ├«n 24 de ore de la declan┼čarea agresiunii.
(4) ├Än caz de mobilizare sau de r─âzboi Parlamentul ├«┼či continu─â activitatea pe toat─â durata acestor st─âri, iar dac─â nu se afl─â ├«n sesiune, se convoac─â de drept ├«n 24 de ore de la declararea lor.
Art. 93. Măsuri excepţionale

(1) Pre┼čedintele Rom├óniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen┼ú─â ├«n ├«ntreaga ┼úar─â ori ├«n unele unit─â┼úi administrativ-teritoriale ┼či solicit─â Parlamentului ├«ncuviin┼úarea m─âsurii adoptate, ├«n cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dac─â Parlamentul nu se afl─â ├«n sesiune, el se convoac─â de drept ├«n cel mult 48 de ore de la instituirea st─ârii de asediu sau a st─ârii de urgen┼ú─â ┼či func┼úioneaz─â pe toat─â durata acestora.

Art. 94. Alte atribuţii

Pre┼čedintele Romaniei ├«ndepline┼čte ┼či urm─âtoarele atribu┼úii:
confer─â decora┼úii ┼či titluri de onoare;
acord─â gradele de mare┼čal, de general ┼či de amiral;
nume┼čte ├«n func┼úii publice, ├«n condi┼úiile prev─âzute de lege;
acordă graţierea individuală.

Art. 95. Suspendarea din funcţie
(1) ├Än cazul s─âv├ór┼čirii unor fapte grave prin care ├«ncalc─â prevederile Constitu┼úiei, Pre┼čedintele Rom├óniei poate fi suspendat din func┼úie de Camera Deputa┼úilor ┼či de Senat, ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â, cu votul majorit─â┼úii deputa┼úilor ┼či senatorilor, dup─â consultarea Cur┼úii Constitu┼úionale. Pre┼čedintele poate da Parlamentului explica┼úii cu privire la faptele ce i se imput─â.
(2) Propunerea de suspendare din func┼úie poate fi ini┼úiat─â de cel pu┼úin o treime din num─ârul deputa┼úilor ┼či senatorilor ┼či se aduce, ne├«nt├órziat, la cuno┼čtin┼ú─â Pre┼čedintelui.
(3) Dac─â propunerea de suspendare din func┼úie este aprobat─â, ├«n cel mult 30 de zile se organizeaz─â un referendum pentru demiterea Pre┼čedintelui.

Art. 96. Punerea sub acuzare
(1) Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul, ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â, cu votul a cel pu┼úin dou─â treimi din num─ârul deputa┼úilor ┼či senatorilor, pot hot─âr├« punerea sub acuzare a Pre┼čedintelui Rom├óniei pentru ├«nalt─â tr─âdare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi ini┼úiat─â de majoritatea deputa┼úilor ┼či senatorilor ┼či se aduce, ne├«nt├órziat, la cuno┼čtin┼ú─â Pre┼čedintelui Rom├óniei pentru a putea da explica┼úii cu privire la faptele ce i se imput─â.
(3) De la data punerii sub acuzare ┼či p├ón─â la data demiterii Pre┼čedintele este suspendat de drept.
(4) Competen┼úa de judecat─â apar┼úine ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie. Pre┼čedintele este demis de drept la data r─âm├ónerii definitive a hot─âr├órii de condamnare.

Art. 97. Vacanţa funcţiei
(1) Vacan┼úa func┼úiei de Pre┼čedinte al Rom├óniei intervine ├«n caz de demisie, de demitere din func┼úie, de imposibilitate definitiv─â a exercit─ârii atribu┼úiilor sau de deces.
(2) ├Än termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacan┼úa func┼úiei de Pre┼čedinte al Rom├óniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Pre┼čedinte.

Art. 98. Interimatul funcţiei
(1) Dac─â func┼úia de Pre┼čedinte devine vacant─â ori dac─â Pre┼čedintele este suspendat din func┼úie sau dac─â se afl─â ├«n imposibilitate temporar─â de a-┼či exercita atribu┼úiile, interimatul se asigur─â, ├«n ordine, de pre┼čedintele Senatului sau de pre┼čedintele Camerei Deputa┼úilor. (2) Atribu┼úiile prev─âzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului func┼úiei preziden┼úiale.

Art. 99. R─âspunderea pre┼čedintelui interimar
Dac─â persoana care asigur─â interimatul func┼úiei de Pre┼čedinte al Rom├óniei s─âv├ór┼če┼čte fapte grave, prin care se ├«ncalc─â prevederile Constitu┼úiei, se aplic─â articolul 95 ┼či articolul 98.

Art. 100. Actele Pre┼čedintelui
(1) ├Än exercitarea atribu┼úiilor sale, Pre┼čedintele Rom├óniei emite decrete care se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei. Nepublicarea atrage inexisten┼úa decretului.
(2) Decretele emise de Pre┼čedintele Rom├óniei ├«n exercitarea atribu┼úiilor sale prev─âzute ├«n articolul 91 alineatele (1) ┼či (2), articolul 92 alineatele (2) ┼či (3), articolul 93 alineatul (1) ┼či articolul 94 literele a), b) ┼či d) se contrasemneaz─â de primul-ministru.

Art. 101. Indemniza┼úia ┼či celelalte drepturi
285
Indemniza┼úia ┼či celelalte drepturi ale Pre┼čedintelui Rom├óniei se stabilesc prin lege.

Capitolul III Guvernul

Art. 102. Rolul ┼či structura
(1) Guvernul, potrivit programului s─âu de guvernare acceptat de Parlament, asigur─â realizarea politicii interne ┼či externe a ┼ú─ârii ┼či exercit─â conducerea general─â a administra┼úiei publice.
(2) ├Än ├«ndeplinirea atribu┼úiilor sale, Guvernul coopereaz─â cu organismele sociale interesate. (3) Guvernul este alc─âtuit din prim-ministru, mini┼čtri ┼či al┼úi membri stabili┼úi prin lege organic─â.

Art. 103. Învestitura
(1) Pre┼čedintele Rom├óniei desemneaz─â un candidat pentru func┼úia de prim-ministru, ├«n urma consult─ârii partidului care are majoritatea absolut─â ├«n Parlament ori, dac─â nu exist─â o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate ├«n Parlament.
(2) Candidatul pentru func┼úia de prim-ministru va cere, ├«n termen de 10 zile de la desemnare, votul de ├«ncredere al Parlamentului asupra programului ┼či a ├«ntregii liste a Guvernului. (3) Programul ┼či lista Guvernului se dezbat de Camera Deputa┼úilor ┼či de Senat, ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â. Parlamentul acord─â ├«ncredere Guvernului cu votul majorit─â┼úii deputa┼úilor ┼či senatorilor.

Art. 104. Jurământul de credinţă
(1) Primul-ministru, mini┼čtrii ┼či ceilal┼úi membri ai Guvernului vor depune individual, ├«n fa┼úa Pre┼čedintelui Rom├óniei, jur─âm├óntul de la articolul 82.
(2) Guvernul ├«n ├«ntregul s─âu ┼či fiecare membru ├«n parte ├«┼či exercit─â mandatul, ├«ncep├ónd de la data depunerii jur─âm├óntului.

Art. 105. Incompatibilităţi
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

Art. 106. Încetarea funcţiei de membru al Guvernului
Func┼úia de membru al Guvernului ├«nceteaz─â ├«n urma demisiei, a revoc─ârii, a pierderii drepturilor electorale, a st─ârii de incompatibilitate, a decesului, precum ┼či ├«n alte cazuri prev─âzute de lege.

Art. 107. Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul ┼či coordoneaz─â activitatea membrilor acestuia, respect├ónd atribu┼úiile ce le revin. De asemenea, prezint─â Camerei Deputa┼úilor sau Senatului rapoarte ┼či declara┼úii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Pre┼čedintele Rom├óniei nu ├«l poate revoca pe primul-ministru.

(3) Dac─â primul-ministru se afl─â ├«n una dintre situa┼úiile prev─âzute la articolul 106, cu excep┼úia revoc─ârii, sau este ├«n imposibilitate de a-┼či exercita atribu┼úiile, Pre┼čedintele Rom├óniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a ├«ndeplini atribu┼úiile primului-ministru, p├ón─â la formarea noului Guvern. Interimatul,
286
pe perioada imposibilit─â┼úii exercit─ârii atribu┼úiilor, ├«nceteaz─â dac─â primul-ministru ├«┼či reia activitatea ├«n Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor ┼či celorlal┼úi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioad─â de cel mult 45 de zile.

Art. 108. Actele Guvernului
(1) Guvernul adopt─â hot─âr├óri ┼či ordonan┼úe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonan┼úele se emit ├«n temeiul unei legi speciale de abilitare, ├«n limitele ┼či ├«n condi┼úiile prev─âzute de aceasta.
(4) Hot─âr├órile ┼či ordonan┼úele adoptate de Guvern se semneaz─â de primul-ministru, se contrasemneaz─â de mini┼čtrii care au obliga┼úia punerii lor ├«n executare ┼či se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei. Nepublicarea atrage inexisten┼úa hot─âr├órii sau a ordonan┼úei. Hot─âr├órile care au caracter militar se comunic─â numai institu┼úiilor interesate.

Art. 109. R─âspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate.
Fiecare membru al Guvernului r─âspunde politic solidar cu ceilal┼úi membri pentru activitatea Guvernului ┼či pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputa┼úilor, Senatul ┼či Pre┼čedintele Rom├óniei au dreptul s─â cear─â urm─ârirea penal─â a membrilor Guvernului pentru faptele s─âv├ór┼čite ├«n exerci┼úiul func┼úiei lor. Dac─â s-a cerut urm─ârirea penal─â, Pre┼čedintele Rom├óniei poate dispune suspendarea acestora din func┼úie. Trimiterea ├«n judecat─â a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din func┼úie. Competen┼úa de judecat─â apar┼úine ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie. (3) Cazurile de r─âspundere ┼či pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerial─â.

Art. 110. Încetarea mandatului
(1) Guvernul ├«┼či exercit─â mandatul p├ón─â la data valid─ârii alegerilor parlamentare generale. (2) Guvernul este demis la data retragerii de c─âtre Parlament a ├«ncrederii acordate sau dac─â primul-ministru se afl─â ├«n una dintre situa┼úiile prev─âzute la articolul 106, cu excep┼úia revoc─ârii, ori este ├«n imposibilitatea de a-┼či exercita atribu┼úiile mai mult de 45 de zile.
3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al c─ârui mandat a ├«ncetat potrivit alineatelor (1) ┼či (2) ├«ndepline┼čte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, p├ón─â la depunerea jur─âm├óntului de membrii noului Guvern.
Capitolul IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Art. 111. Informarea Parlamentului
(1) Guvernul ┼či celelalte organe ale administra┼úiei publice, ├«n cadrul controlului parlamentar al activit─â┼úii lor, sunt obligate s─â prezinte informa┼úiile ┼či documentele cerute de Camera Deputa┼úilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul pre┼čedin┼úilor acestora. ├Än cazul ├«n care o ini┼úiativ─â legislativ─â implic─â modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigur─ârilor sociale de stat, solicitarea inform─ârii este obligatorie.
287
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

Art. 112. ├Äntreb─âri, interpel─âri ┼či mo┼úiuni simple
(1) Guvernul ┼či fiecare dintre membrii s─âi au obliga┼úia s─â r─âspund─â la ├«ntreb─ârile sau la interpel─ârile formulate de deputa┼úi sau de senatori, ├«n condi┼úiile prev─âzute de regulamentele celor dou─â Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputa┼úilor sau Senatul poate adopta o mo┼úiune simpl─â prin care s─â-┼či exprime pozi┼úia cu privire la o problem─â de politic─â intern─â sau extern─â ori, dup─â caz, cu privire la o problem─â ce a f─âcut obiectul unei interpel─âri.

Art. 113. Moţiunea de cenzură
(1) Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul, ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â, pot retrage ├«ncrederea acordat─â Guvernului prin adoptarea unei mo┼úiuni de cenzur─â, cu votul majorit─â┼úii deputa┼úilor ┼či senatorilor. (2) Mo┼úiunea de cenzur─â poate fi ini┼úiat─â de cel pu┼úin o p─âtrime din num─ârul total al deputa┼úilor ┼či senatorilor ┼či se comunic─â Guvernului la data depunerii.
(3) Mo┼úiunea de cenzur─â se dezbate dup─â 3 zile de la data c├ónd a fost prezentat─â ├«n ┼čedin┼úa comun─â a celor dou─â Camere.
(4) Dac─â mo┼úiunea de cenzur─â a fost respins─â, deputa┼úii ┼či senatorii care au semnat-o nu mai pot ini┼úia, ├«n aceea┼či sesiune, o nou─â mo┼úiune de cenzur─â, cu excep┼úia cazului ├«n care Guvernul ├«┼či angajeaz─â r─âspunderea potrivit articolului 114.

Art. 114. Angajarea r─âspunderii Guvernului
(1) Guvernul ├«┼či poate angaja r─âspunderea ├«n fa┼úa Camerei Deputa┼úilor ┼či a Senatului, ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â, asupra unui program, a unei declara┼úii de politic─â general─â sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) ├Än cazul ├«n care Pre┼čedintele Rom├óniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face ├«n ┼čedin┼úa comun─â a celor dou─â Camere.
Art. 115. Delegarea legislativ─â
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, ├«n mod obligatoriu, domeniul ┼či data p├ón─â la care se pot emite ordonan┼úe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în
288
procedur─â de urgen┼ú─â la Camera competent─â s─â fie sesizat─â ┼či dup─â publicarea ei ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei. Camerele, dac─â nu se afl─â ├«n sesiune, se convoac─â ├«n mod obligatoriu ├«n 5 zile de la depunere sau, dup─â caz, de la trimitere. Dac─â ├«n termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizat─â nu se pronun┼ú─â asupra ordonan┼úei, aceasta este considerat─â adoptat─â ┼či se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea ├«n procedur─â de urgen┼ú─â. Ordonan┼úa de urgen┼ú─â cuprinz├ónd norme de natura legii organice se aprob─â cu majoritatea prev─âzut─â la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonan┼úele de urgen┼ú─â nu pot fi adoptate ├«n domeniul legilor constitu┼úionale, nu pot afecta regimul institu┼úiilor fundamentale ale statului, drepturile, libert─â┼úile ┼či ├«ndatoririle prev─âzute de Constitu┼úie, drepturile electorale ┼či nu pot viza m─âsuri de trecere silit─â a unor bunuri ├«n proprietate public─â.
(7) Ordonan┼úele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprob─â sau se resping printr-o lege ├«n care vor fi cuprinse ┼či ordonan┼úele ale c─âror efecte au ├«ncetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
Capitolul V Administraţia publică
Sec╚Ťiunea 1 Administra┼úia public─â central─â de specialitate

Art. 116. Structura
(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.

Art. 117. Înfiinţarea
(1) Ministerele se ├«nfiin┼úeaz─â, se organizeaz─â ┼či func┼úioneaz─â potrivit legii. (2) Guvernul ┼či ministerele, cu avizul Cur┼úii de Conturi, pot ├«nfiin┼úa organe de specialitate, ├«n subordinea lor, numai dac─â legea le recunoa┼čte aceast─â competen┼ú─â.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.

Art. 118. Forţele armate
(1) Armata este subordonat─â exclusiv voin┼úei poporului pentru garantarea suveranit─â┼úii, a independen┼úei ┼či a unit─â┼úii statului, a integrit─â┼úii teritoriale a ┼ú─ârii ┼či a democra┼úiei constitu┼úionale. ├Än condi┼úiile legii ┼či ale tratatelor interna┼úionale la care Rom├ónia este parte, armata contribuie la ap─ârarea colectiv─â ├«n sistemele de alian┼ú─â militar─â ┼či particip─â la ac┼úiuni privind men┼úinerea sau restabilirea p─âcii.
(2) Structura sistemului na┼úional de ap─ârare, preg─âtirea popula┼úiei, a economiei ┼či a teritoriului pentru ap─ârare, precum ┼či statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organic─â. (3) Prevederile alineatelor (1) ┼či (2) se aplic─â, ├«n mod corespunz─âtor, ┼či celorlalte componente ale for┼úelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activit─â┼úi militare sau paramilitare ├«n afara unei autorit─â┼úi statale este interzis─â. (5) Pe teritoriul Rom├óniei pot intra, sta┼úiona, desf─â┼čura opera┼úiuni sau trece trupe str─âine numai ├«n condi┼úiile legii sau ale tratatelor interna┼úionale la care Rom├ónia este parte.

Art. 119.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Consiliul Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii organizeaz─â ┼či coordoneaz─â unitar activit─â┼úile care privesc ap─ârarea ┼ú─ârii ┼či securitatea na┼úional─â, participarea la men┼úinerea securit─â┼úii interna┼úionale ┼či la ap─ârarea colectiv─â ├«n sistemele de alian┼ú─â militar─â, precum ┼či la ac┼úiuni de men┼úinere sau de restabilire a p─âcii.
Sec╚Ťiunea a 2-a Administra┼úia public─â local─â

Art. 120 Principii de baz─â
(1) Administra┼úia public─â din unit─â┼úile administrativ-teritoriale se ├«ntemeiaz─â pe principiile descentraliz─ârii, autonomiei locale ┼či deconcentr─ârii serviciilor publice.
(2) ├Än unit─â┼úile administrativ-teritoriale ├«n care cet─â┼úenii apar┼úin├ónd unei minorit─â┼úi na┼úionale au o pondere semnificativ─â se asigur─â folosirea limbii minorit─â┼úii na┼úionale respective ├«n scris ┼či oral ├«n rela┼úiile cu autorit─â┼úile administra┼úiei publice locale ┼či cu serviciile publice deconcentrate, ├«n condi┼úiile prev─âzute de legea organic─â.

Art. 121. Autorit─â┼úi comunale ┼či or─â┼čene┼čti
(1) Autorit─â┼úile administra┼úiei publice, prin care se realizeaz─â autonomia local─â ├«n comune ┼či ├«n ora┼če, sunt consiliile locale alese ┼či primarii ale┼či, ├«n condi┼úiile legii.
(2) Consiliile locale ┼či primarii func┼úioneaz─â, ├«n condi┼úiile legii, ca autorit─â┼úi.
(3) Autorit─â┼úile prev─âzute la alineatul (1) se pot constitui ┼či ├«n subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Art. 122. Consiliul judeţean
(1) Consiliul jude┼úean este autoritatea administra┼úiei publice pentru coordonarea activit─â┼úii consiliilor comunale ┼či or─â┼čene┼čti, ├«n vederea realiz─ârii serviciilor publice de interes jude┼úean.
(2) Consiliul jude┼úean este ales ┼či func┼úioneaz─â ├«n condi┼úiile legii.

Art. 123. Prefectul
(1) Guvernul nume┼čte un prefect ├«n fiecare jude┼ú ┼či ├«n municipiul Bucure┼čti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ┼či conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor ┼či ale celorlalte organe ale administra┼úiei publice centrale din unit─â┼úile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) ├Äntre prefec┼úi, pe de o parte, consiliile locale ┼či primari, precum ┼či consiliile jude┼úene ┼či pre┼čedin┼úii acestora, pe de alt─â parte, nu exist─â raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
Capitolul VI Autoritatea judec─âtoreasc─â
Sec╚Ťiunea 1 Instan┼úele judec─âtore┼čti

Art. 124. Înfăptuirea justiţiei
(1) Justi┼úia se ├«nf─âptuie┼čte ├«n numele legii.
(2) Justi┼úia este unic─â, impar┼úial─â ┼či egal─â pentru to┼úi.
(3) Judec─âtorii sunt independen┼úi ┼či se supun numai legii.

Art. 125. Statutul judec─âtorilor
(1) Judec─âtorii numi┼úi de Pre┼čedintele Rom├óniei sunt inamovibili, ├«n condi┼úiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum ┼či promovarea, transferarea ┼či sanc┼úionarea judec─âtorilor sunt de competen┼úa Consiliului Superior al Magistraturii, ├«n condi┼úiile legii sale organice.
290
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Art. 126. Instan┼úele judec─âtore┼čti
(1) Justi┼úia se realizeaz─â prin ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či prin celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti stabilite de lege.
(2) Competen┼úa instan┼úelor judec─âtore┼čti ┼či procedura de judecat─â sunt prev─âzute numai prin lege.
(3) ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie asigur─â interpretarea ┼či aplicarea unitar─â a legii de c─âtre celelalte instan┼úe judec─âtore┼čti, potrivit competen┼úei sale.
(4) Compunerea ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či regulile de func┼úionare a acesteia se stabilesc prin lege organic─â.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judec─âtoresc al actelor administrative ale autorit─â┼úilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excep┼úia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum ┼či a actelor de comandament cu caracter militar. Instan┼úele de contencios administrativ sunt competente s─â solu┼úioneze cererile persoanelor v─ât─âmate prin ordonan┼úe sau, dup─â caz, prin dispozi┼úii din ordonan┼úe declarate neconstitu┼úionale.

Art. 127. Caracterul public al dezbaterilor
┼×edin┼úele de judecat─â sunt publice, afar─â de cazurile prev─âzute de lege.

Art. 128. Folosirea limbii materne ┼či a interpretului ├«n justi┼úie
(1) Procedura judiciar─â se desf─â┼čoar─â ├«n limba rom├ón─â.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalit─â┼úile de exercitare a dreptului prev─âzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpre┼úi sau traduceri, se vor stabili astfel ├«nc├ót s─â nu ├«mpiedice buna administrare a justi┼úiei ┼či s─â nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesa┼úi.
(4) Cet─â┼úenii str─âini ┼či apatrizii care nu ├«n┼úeleg sau nu vorbesc limba rom├ón─â au dreptul de a lua cuno┼čtin┼ú─â de toate actele ┼či lucr─ârile dosarului, de a vorbi ├«n instan┼ú─â ┼či de a pune concluzii, prin interpret; ├«n procesele penale acest drept este asigurat ├«n mod gratuit.

Art. 129. Folosirea c─âilor de atac
├Ämpotriva hot─âr├órilor judec─âtore┼čti, p─âr┼úile interesate ┼či Ministerul Public pot exercita c─âile de atac, ├«n condi┼úiile legii.

Art. 130. Poliţia instanţelor
Instan┼úele judec─âtore┼čti dispun de poli┼úia pus─â ├«n serviciul lor.
Sec╚Ťiunea a 2-a Ministerul Public

Art. 131. Rolul Ministerului Public
(1) ├Än activitatea judiciar─â, Ministerul Public reprezint─â interesele generale ale societ─â┼úii ┼či ap─âr─â ordinea de drept, precum ┼či drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor.
(2) Ministerul Public ├«┼či exercit─â atribu┼úiile prin procurori constitui┼úi ├«n parchete, ├«n condi┼úiile legii.
(3) Parchetele func┼úioneaz─â pe l├óng─â instan┼úele de judecat─â, conduc ┼či supravegheaz─â activitatea de cercetare penal─â a poli┼úiei judiciare, ├«n condi┼úiile legii.

Art. 132. Statutul procurorilor
(1) Procurorii ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea potrivit principiului legalit─â┼úii, al impar┼úialit─â┼úii ┼či al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi┼úiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Sec╚Ťiunea a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 133. Rolul ┼či structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alc─âtuit din 19 membri, din care:
– 14 sunt ale┼či ├«n adun─ârile generale ale magistra┼úilor ┼či valida┼úi de Senat; ace┼čtia fac parte din dou─â sec┼úii, una pentru judec─âtori ┼či una pentru procurori; prima sec┼úie este compus─â din 9 judec─âtori, iar cea de-a doua din 5 procurori;
– 2 reprezentan┼úi ai societ─â┼úii civile, speciali┼čti ├«n domeniul dreptului, care se bucur─â de ├«nalt─â reputa┼úie profesional─â ┼či moral─â, ale┼či de Senat; ace┼čtia particip─â numai la lucr─ârile ├«n plen;
– ministrul justi┼úiei, pre┼čedintele ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či procurorul general al Parchetului de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie.
(3) Pre┼čedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi re├«nnoit, dintre magistra┼úii prev─âzu┼úi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Pre┼čedintele Rom├óniei prezideaz─â lucr─ârile Consiliului Superior al Magistraturii la care particip─â.
(7) Hot─âr├órile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive ┼či irevocabile, cu excep┼úia celor prev─âzute la articolul 134 alineatul (2).Art. 134. Atribu┼úii
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Pre┼čedintelui Rom├óniei numirea ├«n func┼úie a judec─âtorilor ┼či a procurorilor, cu excep┼úia celor stagiari, ├«n condi┼úiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii ├«ndepline┼čte rolul de instan┼ú─â de judecat─â, prin sec┼úiile sale, ├«n domeniul r─âspunderii disciplinare a judec─âtorilor ┼či a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic─â. ├Än aceste situa┼úii, ministrul justi┼úiei, pre┼čedintele ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ┼či procurorul general al Parchetului de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie nu au drept de vot.
(3) Hot─âr├órile Consiliului Superior al Magistraturii ├«n materie disciplinar─â pot fi atacate la ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii ├«ndepline┼čte ┼či alte atribu┼úii stabilite prin legea sa organic─â, ├«n realizarea rolului s─âu de garant al independen┼úei justi┼úiei.

Titlul IV Economia ┼či finan┼úele publice

Art. 135. Economia

(1) Economia Rom├óniei este economie de pia┼ú─â, bazat─â pe libera ini┼úiativ─â ┼či concuren┼ú─â. (2) Statul trebuie s─â asigure:
– libertatea comer┼úului, protec┼úia concuren┼úei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc┼úie;
– protejarea intereselor na┼úionale ├«n activitatea economic─â, financiar─â ┼či valutar─â;
– stimularea cercet─ârii ┼čtiin┼úifice ┼či tehnologice na┼úionale, a artei ┼či protec┼úia dreptului de autor;
– exploatarea resurselor naturale, ├«n concordan┼ú─â cu interesul na┼úional;
– refacerea ┼či ocrotirea mediului ├«nconjur─âtor, precum ┼či men┼úinerea echilibrului ecologic;
– crearea condi┼úiilor necesare pentru cre┼čterea calit─â┼úii vie┼úii;
– aplicarea politicilor de dezvoltare regional─â ├«n concordan┼ú─â cu obiectivele Uniunii Europene.

Art. 136. Proprietatea

(1) Proprietatea este public─â sau privat─â.
(2) Proprietatea public─â este garantat─â ┼či ocrotit─â prin lege ┼či apar┼úine statului sau unit─â┼úilor administrativ-teritoriale.
(3) Bog─â┼úiile de interes public ale subsolului, spa┼úiul aerian, apele cu poten┼úial energetic valorificabil, de interes na┼úional, plajele, marea teritorial─â, resursele naturale ale zonei economice ┼či ale platoului continental, precum ┼či alte bunuri stabilite de legea organic─â, fac obiectul exclusiv al propriet─â┼úii publice.
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică. (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.

Art. 137. Sistemul financiar

(1) Formarea, administrarea, ├«ntrebuin┼úarea ┼či controlul resurselor financiare ale statului, ale unit─â┼úilor administrativ-teritoriale ┼či ale institu┼úiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda na┼úional─â este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. ├Än condi┼úiile ader─ârii la Uniunea European─â, prin lege organic─â se poate recunoa┼čte circula┼úia ┼či ├«nlocuirea monedei na┼úionale cu aceea a Uniunii Europene.

Art. 138. Bugetul public naţional

(1) Bugetul public na┼úional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigur─ârilor sociale de stat ┼či bugetele locale ale comunelor, ale ora┼čelor ┼či ale jude┼úelor.
(2) Guvernul elaboreaz─â anual proiectul bugetului de stat ┼či pe cel al asigur─ârilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprob─ârii Parlamentului.
(3) Dac─â legea bugetului de stat ┼či legea bugetului asigur─ârilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel pu┼úin 3 zile ├«nainte de expirarea exerci┼úiului bugetar, se aplic─â ├«n continuare bugetul de stat ┼či bugetul asigur─ârilor sociale de stat ale anului precedent, p├ón─â la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaboreaz─â, se aprob─â ┼či se execut─â ├«n condi┼úiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Art. 139. Impozite, taxe ┼či alte contribu┼úii

(1) Impozitele, taxele ┼či orice alte venituri ale bugetului de stat ┼či ale bugetului asigur─ârilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele ┼či taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau jude┼úene, ├«n limitele ┼či ├«n condi┼úiile legii.
293
(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.

Art. 140. Curtea de Conturi

(1) Curtea de Conturi exercit─â controlul asupra modului de formare, de administrare ┼či de ├«ntrebuin┼úare a resurselor financiare ale statului ┼či ale sectorului public. ├Än condi┼úiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Cur┼úii de Conturi se solu┼úioneaz─â de instan┼úele judec─âtore┼čti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezint─â anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public na┼úional din exerci┼úiul bugetar expirat, cuprinz├ónd ┼či neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputa┼úilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaz─â modul de gestionare a resurselor publice ┼či raporteaz─â despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numi┼úi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau ├«nnoit. Membrii Cur┼úii de Conturi sunt independen┼úi ├«n exercitarea mandatului lor ┼či inamovibili pe toat─â durata acestuia. Ei sunt supu┼či incompatibilit─â┼úilor prev─âzute de lege pentru judec─âtori.
(5) Curtea de Conturi se ├«nnoie┼čte cu o treime din consilierii de conturi numi┼úi de Parlament, din 3 ├«n 3 ani, ├«n condi┼úiile prev─âzute de legea organic─â a Cur┼úii.
(6) Revocarea membrilor Cur┼úii de Conturi se face de c─âtre Parlament, ├«n cazurile ┼či condi┼úiile prev─âzute de lege.

Art. 141. Consiliul Economic ┼či Social

Consiliul Economic ┼či Social este organ consultativ al Parlamentului ┼či al Guvernului ├«n domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organic─â de ├«nfiin┼úare, organizare ┼či func┼úionare.

Titlul V Curtea Constituţională

Art. 142. Structura

(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(3) Trei judec─âtori sunt numi┼úi de Camera Deputa┼úilor, trei de Senat ┼či trei de Pre┼čedintele Rom├óniei.
(4) Judec─âtorii Cur┼úii Constitu┼úionale aleg, prin vot secret, pre┼čedintele acesteia, pentru o perioad─â de 3 ani.
(5) Curtea Constitu┼úional─â se ├«nnoie┼čte cu o treime din judec─âtorii ei, din 3 ├«n 3 ani, ├«n condi┼úiile prev─âzute de legea organic─â a Cur┼úii.

Art. 143. Condiţii pentru numire

Judec─âtorii Cur┼úii Constitu┼úionale trebuie s─â aib─â preg─âtire juridic─â superioar─â, ├«nalt─â competen┼ú─â profesional─â ┼či o vechime de cel pu┼úin 18 ani ├«n activitatea juridic─â sau ├«n ├«nv─â┼ú─âm├óntul juridic superior.

Art. 144. Incompatibilităţi

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Art. 145. Independen┼úa ┼či inamovibilitatea

Judec─âtorii Cur┼úii Constitu┼úionale sunt independen┼úi ├«n exercitarea mandatului lor ┼či inamovibili pe durata acestuia.

Art. 146. Atribuţii

Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
– se pronun┼ú─â asupra constitu┼úionalit─â┼úii legilor, ├«nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Pre┼čedintelui Rom├óniei, a unuia dintre pre┼čedin┼úii celor dou─â Camere, a Guvernului, a ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, a Avocatului Poporului, a unui num─âr de cel pu┼úin 50 de deputa┼úi sau de cel pu┼úin 25 de senatori, precum ┼či, din oficiu, asupra ini┼úiativelor de revizuire a Constitu┼úiei;
– se pronun┼ú─â asupra constitu┼úionalit─â┼úii tratatelor sau altor acorduri interna┼úionale, la sesizarea unuia dintre pre┼čedin┼úii celor dou─â Camere, a unui num─âr de cel pu┼úin 50 de deputa┼úi sau de cel pu┼úin 25 de senatori;
– se pronun┼ú─â asupra constitu┼úionalit─â┼úii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre pre┼čedin┼úii celor dou─â Camere, a unui grup parlamentar sau a unui num─âr de cel pu┼úin 50 de deputa┼úi sau de cel pu┼úin 25 de senatori;
– hot─âr─â┼čte asupra excep┼úiilor de neconstitu┼úionalitate privind legile ┼či ordonan┼úele, ridicate ├«n fa┼úa instan┼úelor judec─âtore┼čti sau de arbitraj comercial; excep┼úia de neconstitu┼úionalitate poate fi ridicat─â ┼či direct de Avocatul Poporului;
– solu┼úioneaz─â conflictele juridice de natur─â constitu┼úional─â dintre autorit─â┼úile publice, la cererea Pre┼čedintelui Rom├óniei, a unuia dintre pre┼čedin┼úii celor dou─â Camere, a primului-ministru sau a pre┼čedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
– vegheaz─â la respectarea procedurii pentru alegerea Pre┼čedintelui Rom├óniei ┼či confirm─â rezultatele sufragiului;
– constat─â existen┼úa ├«mprejur─ârilor care justific─â interimatul ├«n exercitarea func┼úiei de Pre┼čedinte al Rom├óniei ┼či comunic─â cele constatate Parlamentului ┼či Guvernului;
– d─â aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din func┼úie a Pre┼čedintelui Rom├óniei;
– vegheaz─â la respectarea procedurii pentru organizarea ┼či desf─â┼čurarea referendumului ┼či confirm─â rezultatele acestuia;
– verific─â ├«ndeplinirea condi┼úiilor pentru exercitarea ini┼úiativei legislative de c─âtre cet─â┼úeni;
– hot─âr─â┼čte asupra contesta┼úiilor care au ca obiect constitu┼úionalitatea unui partid politic;
├«ndepline┼čte ┼či alte atribu┼úii prev─âzute de legea organic─â a Cur┼úii.

Art. 147. Deciziile Curţii Constituţionale

(1) Dispozi┼úiile din legile ┼či ordonan┼úele ├«n vigoare, precum ┼či cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitu┼úionale, ├«┼či ├«nceteaz─â efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Cur┼úii Constitu┼úionale dac─â, ├«n acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup─â caz, nu pun de acord prevederile neconstitu┼úionale cu dispozi┼úiile Constitu┼úiei. Pe durata acestui termen, dispozi┼úiile constatate ca fiind neconstitu┼úionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
295
(4) Deciziile Cur┼úii Constitu┼úionale se public─â ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei. De la data public─ârii, deciziile sunt general obligatorii ┼či au putere numai pentru viitor.

Titlul VI Integrarea euroatlantic─â

Art. 148. Integrarea în Uniunea Europeană

(1) Aderarea Rom├óniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, ├«n scopul transfer─ârii unor atribu┼úii c─âtre institu┼úiile comunitare, precum ┼či al exercit─ârii ├«n comun cu celelalte state membre a competen┼úelor prev─âzute ├«n aceste tratate, se face prin lege adoptat─â ├«n ┼čedin┼úa comun─â a Camerei Deputa┼úilor ┼či Senatului, cu o majoritate de dou─â treimi din num─ârul deputa┼úilor ┼či senatorilor.
(2) Ca urmare a ader─ârii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ┼či celelalte reglement─âri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa┼ú─â de dispozi┼úiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) ┼či (2) se aplic─â, ├«n mod corespunz─âtor, ┼či pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Pre┼čedintele Rom├óniei, Guvernul ┼či autoritatea judec─âtoreasc─â garanteaz─â aducerea la ├«ndeplinire a obliga┼úiilor rezultate din actul ader─ârii ┼či din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.

Art. 149. Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

Aderarea Rom├óniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptat─â ├«n ┼čedin┼úa comun─â a Camerei Deputa┼úilor ┼či Senatului, cu o majoritate de dou─â treimi din num─ârul deputa┼úilor ┼či senatorilor.

Titlul VII Revizuirea Constituţiei

Art. 150. Iniţiativa revizuirii

(1) Revizuirea Constitu┼úiei poate fi ini┼úiat─â de Pre┼čedintele Rom├óniei la propunerea Guvernului, de cel pu┼úin o p─âtrime din num─ârul deputa┼úilor sau al senatorilor, precum ┼či de (2) Cet─â┼úenii care ini┼úiaz─â revizuirea Constitu┼úiei trebuie s─â provin─â din cel pu┼úin jum─âtate din jude┼úele ┼ú─ârii, iar ├«n fiecare din aceste jude┼úe sau ├«n municipiul Bucure┼čti trebuie s─â fie ├«nregistrate cel pu┼úin 20.000 de semn─âturi ├«n sprijinul acestei ini┼úiative.

Art. 151. Procedura de revizuire

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat─â de Camera Deputa┼úilor ┼či de Senat, cu o majoritate de cel pu┼úin dou─â treimi din num─ârul membrilor fiec─ârei Camere.
(2) Dac─â prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul, ├«n ┼čedin┼ú─â comun─â, hot─âr─âsc cu votul a cel pu┼úin trei p─âtrimi din num─ârul deputa┼úilor ┼či senatorilor.
(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Art. 152. Limitele revizuirii

(1) Dispozi┼úiile prezentei Constitu┼úii privind caracterul na┼úional, independent, unitar ┼či indivizibil al statului rom├ón, forma republican─â de guvern─âm├ónt, integritatea teritoriului, independen┼úa justi┼úiei, pluralismul politic ┼či limba oficial─â nu pot forma obiectul revizuirii.

4.6 5 votes
Rating articol
Subscribe
Notify of
guest

0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments